MOTIVARE. Ce spune CCR despre „refuzul” şi „omisiunea” Senatului în cazul DAN ŞOVA. Vezi DOCUMENTUL

În decizia CCR se arată că Senatul trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată.

Potrivit CCR, Camera Parlamentului este obligată să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, care se comunică ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României.

„În speţa dedusă analizei Curţii, Curtea reţine că Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act, denumit „comunicare”, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Aşa fiind, se constată că „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, prevăzută de dispoziţiile art.24 din Legea nr.96/2006, în aplicarea prevederilor art.72 alin.(2) din Constituţie, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.

Astfel, în urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art.67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi „pentru”, 69 „împotrivă” şi 5 voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice”, se arată în motivarea Curţii. 

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

Judecătorii Curţii au constatat că „omisiunea Senatului de a formaliza într-un act juridic decizia adoptată în plenul său, ca răspuns la cererea formulată de încuviinţare a reţinerii sau arestării unui senator, indiferent de soluţia pe care hotărârea o constată, este de natură a înlătura acest act de la exercitarea formei de control prevăzute de Constituţie şi de Legea nr.47/1992, respectiv controlul de constituţionalitate al hotărârilor Parlamentului.”

„Curtea constată că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului justiţiei.

În ceea ce priveşte Senatul României, autoritatea publică care a declanşat conflictul reţinut de Curte, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de Constituţie şi de regulamentul propriu în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la atribuţiile Camerei. Prin urmare, Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2014 prin care a decis cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României”, se precizează în decizie.

În ceea ce priveşte faptul că Regulamentul Senatului nu a fost pus în acord cu Constituţia, CCR a constatat că „prin
omisiunea de a pune dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului în acord cu prevederile art.76 alin.(2) din Constituţie, Senatul nu a creat un blocaj instituțional de natură a împiedica autoritatea judecătorească în îndeplinirea competențelor constituționale prevăzute de art.72 alin.(2) din Constituție.”

CCr precizează că că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, în condiţiile respectării cvorumului legal de şedinţă, regula care guvernează adoptarea hotărârilor Parlamentului este întrunirea cvorumului decizional al majorităţii simple de voturi, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor şi/sau deputaţilor prezenţi la şedinţă, excepţiile de la această regulă fiind expres prevăzute de Legea fundamentală.

„Din analiza acestor dispoziţii constituţionale, rezultă că toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră”, se arată în decizie.