Curtea Constituțională (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de 105 deputați ai opoziției, provenind din AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri și parlamentari neafiliați.
Legea fiscal-bugetară, adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament, cunoscută și sub numele de „Legea Austerității”, a fost considerată constituțională în integralitatea sa, prin Decizia nr. 357/2025 a Curții.
Judecătorii CCR au analizat atât criticile de natură extrinsecă, ce vizau modul de adoptare, cât și cele de natură intrinsecă, referitoare la conținut. Acestea au fost în totalitate respinse, Curtea considerând că legea urmărește corectarea deficitului bugetar și creșterea veniturilor statului, fără a încălca drepturile fundamentale.
Una dintre acuzațiile principale a vizat caracterul eterogen al legii și faptul că Executivul ar fi abuzat de procedura angajării răspunderii.
În acest caz, CCR a constatat că modificările, în integralitatea lor, inclusiv cu privire la impozitarea suplimentară a pensiilor sau sporurile din sistemul public, sunt legate printr-o logică fiscal-bugetară unitară și servesc aceluiași scop.
În privința contribuției de sănătate (CASS) aplicate pensiilor peste 3.000 de lei, Curtea a arătat că nu este vorba despre o dublă impunere, întrucât această contribuție este distinctă juridic față de impozitul pe venit și servește finanțării sistemului medical. Mai mult, CCR argumentează că CASS nu se aplică pe întreaga pensie, ci pe suma ce depășește pragul stabilit, ceea ce păstrează caracterul proporțional și echitabil al măsurii.
Criticile privind discriminarea între cetățeni români și străini au fost, de asemenea, respinse. CCR a explicat că facilitățile acordate refugiaților ucraineni sunt justificate de reglementări europene și internaționale și nu au legătură cu cetățenia, ci cu statutul special de protecție temporară.
Totodată, instituția a arătat că legea nu încalcă nici principiile consultării publice și transparenței, întrucât procedura angajării răspunderii nu presupune aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Așadar, lipsa unei dezbateri publice nu reprezintă un viciu de constituționalitate.
În ceea ce privește limitarea sau plafonarea unor drepturi salariale în sectorul public, inclusiv sporurile și indemnizațiile acordate din fonduri europene, Curtea a precizat că acestea nu sunt drepturi fundamentale și pot fi modificate sau restrânse prin lege, în funcție de prioritățile bugetare ale statului.
De asemenea, majorarea activității de predare pentru profesori, plafonarea compensațiilor de chirie pentru militari și eșalonarea plății drepturilor salariale câștigate în instanță au fost considerate măsuri temporare, justificate și conforme cu Constituția, în condițiile în care nu afectează esența drepturilor protejate.
CCR a subliniat că rolul său nu este să cenzureze oportunitatea deciziilor guvernamentale, ci doar să verifice dacă acestea respectă normele constituționale. În cazul Legii Austerității, judecătorii au constatat că Guvernul a acționat în limitele mandatului său și că măsurile adoptate sunt proporționale cu scopul urmărit.