CCR a respins cererea înaintată de PDL. Guvernul Ponta III este LEGITIM

Cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au respins ca inadmisibilă sesizarea opoziţiei, ceea ce înseamnă că nici măcar nu au mai intrat pe fond pentru a decide dacă este nevoie ca Guvernul Ponta III să vină cu un nou program de guvernare sau nu.

Curtea Constituţională a judecat sâmbătă sesizarea PDL şi PMP prin care a fost contestat votul de încredere al Parlamentului privind modificarea structurii și a compoziției politice a Guvernului.

În sesizarea depusă la CCR se precizează că „prin Hotărârea privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului României a Plenului celor două Camere ale Parlamentului din data de 4 martie 2014, Parlamentul a aprobat o remaniere a Guvernului, şi numai remanierea acestuia, la propunerea prim-ministrului. (…) În acest scop, U.S.D. a încheiat pe data de 3 martie 2014 un Acord guvernamental şi un altul politic cu U.D.M.R., în care au fost prevăzute o serie de obiective de atins în perioada de până la alegerile din 2016, care completează implicit Programul de guvernare pe perioada 2013 – 2016 aprobat în 21 decembrie 2012, dată pe care a fost acordat votul de încredere Guvernului Ponta II. O asemenea hotărâre, adoptată în condiţiile de mai sus, este neconstituţională”.

„Din momentul acordării votului de încredere, programul aprobat şi lista Guvernului devin obligatorii pentru Guvern, fără să mai poată fi modificate şi/sau completate în nici un mod până la data la care un alt Guvern va fi învestit din nou în aceleaşi condiţii ale art.103 din Constituţie. Ca urmare, conform prevederilor art.102 alin.(1) din Constituţie, Guvernul care a obţinut votul de încredere, potrivit Programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În alte cuvinte, Programul de guvernare aprobat de Parlament devine obligatoriu aşa cum a fost aprobat, în timp ce, numai lista Guvernului poate fi modificată sau completată prin intermediul instituţiei remanierii guvernamentale şi în condiţiile prevăzute de art.85 din Constituţie, la propunerea prim-ministrului, cu aprobarea Parlamentului şi apoi ca urmare a numirii prin decret a noilor membri ai Guvernului de către Preşedintele României.

Alte articole

Mircea Fechet (PNL) compară primele de la CCR cu cele de la Romsilva: Mă aștept ca toate aceste peșcheșuri să dispară

George Simion se implică în scandalul „primelor de pensionare” de la CCR: „Este o tentativă cinică de a forța sistemul să plăteasc bonusuri de lux”

O asemenea procedură constituţională este prevăzută numai în cazul în care pe parcursul guvernării sunt schimbate structura Guvernului sau compoziţia sa politică. Ca urmare, pe baza Programului de guvernare aprobat de Parlament, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, fără să mai poată să-l modifice sau să-l completeze în vreun mod. În alte cuvinte, prim-ministrul poate să solicite remanierea guvernamentală, dar nu poate să modifice, să completeze Programul de guvernare, în afara condiţiilor prevăzute de Constituţie”, se arată în sesizarea depusă de parlamentarii PDL şi PMP la CCR.

Parlamentarii PDL şi PMP consideraă că „prin Acordul încheiat între U.S.D. şi U.D.M.R. a fost completat implicit şi Programul de guvernare, cu toate că acesta nu putea fi modificat sau completat după ce a fost aprobat de Parlament, decât în condiţiile art.103, art.110 şi ale art.114 coroborate cu cele din art.85 alin.(3) din Constituţie”. (…) Prin Acordul guvernamental şi prin cel politic au fost modificate sau completate 9 articole şi alineate din Programul de guvernare 2013 – 2016 aprobat de cele două Camere ale Parlamentului, pe data de 21 decembrie 2012. Astfel, la art.2 lit.b), liniuţa a 2 – a din Acordul politic, se schimbă sensul prevederii din Programul de guvernare, în sensul că se doreşte reorganizarea administrativ-teritorială ţinându-se cont de tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării, adică se părăseşte crearea unor regiuni administrativ-teritoriale doar pe criterii de tradiţie şi cultură. Se invocă „istoria”, care a stat la baza unor organizări teritoriale favorabile minorităţii maghiare din România, poporul român fiind discriminat sute de ani, fiind considerat tolerat şi încălcându-se astfel şi prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie”.