CCR amână pentru 11 ianuarie 2012 dezbaterea legii eutanasierii câinilor fără stăpân

Conform sesizării PSD-PNL, problema eutanasierii şi a condiţiilor în care este dispusă aceasta este ‘principala problemă a legii’, eutanasierea este o măsură extremă, care contravine prevederilor referitoare la drepturile animalelor recunoscute de instrumente internaţionale, reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.

Documentul relevă că eutanasierea este contrară principiilor şi prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Animalelor, proclamată la Paris, în 1978.

‘Legea adoptată nu face referire la legislaţia de protecţie a animalelor, nu include niciun principiu de protecţie şi asigurare a respectării drepturilor animalelor şi, în general, prevederile de protecţie a drepturilor acestora sunt minime’, afirmă sursa citată.

Sesizarea semnalează că eutanasierea trebuie să rămână o măsură excepţională, care se dispune în condiţii excepţionale, fiind încurajată soluţia viabilă a ‘reducerii reproducţiei neplanificate a câinilor’, prin sterilizarea acestora.

Alte articole

Soluţie inedită la pentru problema câinilor vagabonzi: bani pentru cei care aduc câini la adăpost

‘Eutanasierea este totdeauna individuală şi nu colectivă. Nu pot decide comunităţile, oricât de legitim şi democratic ar părea, eutanasierea câinilor fără stăpân’, se arată în documentul menţionat.

Legea câinilor fără stăpân a fost adoptată pe 22 noiembrie de Camera Deputaţilor cu 168 de voturi favorabile, 111 împotrivă şi 14 abţineri.

Actul normativ prevede că eutanasierea câinilor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale consultă populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier.

Propunerea prevede şi ciparea câinilor, inclusiv a celor care au stăpâni.

Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a înfiinţa în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

De asemenea, consiliile locale, respectiv CGMB au obligaţia de a amenaja şi de a suplimenta din fonduri proprii în funcţie de necesităţi adăposturile publice pentru câini.

Câinii vor adăpostiţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari.

Proprietarul va suporta contravaloarea cheltuielilor de întreţinere în cuantumul stabilit prin hotărâre de consiliul local.

În cazul câinilor nerevendicaţi se prevede posibilitatea adoptării acestora în termen de şapte zile de către persoane fizice, juridice sau de centrele de adopţie înfiinţate de organizaţiile şi fundaţiile pentru protecţia animalelor.

Pentru adoptarea câinilor din adăposturi trebuie îndeplinite o serie de condiţii, precum: prezentarea dovezii spaţiului cu condiţii corespunzătoare de creştere şi adăpostire, prezentarea dovezii resurselor materiale necesare pentru întreţinere, prezentarea acordului asociaţiei de proprietari sau vecinilor în cazul adoptării a mai mult de doi câini, achitarea unei taxe stabilită de consiliul local, înregistrarea imediat după adopţie a câinelui în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân. De asemenea, proprietarii au obligaţia identificării acestora prin microcipare sau alt mijloc.

Câinii cu vârsta de până la cinci luni vor rămâne în adăposturi până la revendicare sau adopţie, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 12 luni.

Revendicarea, adoptarea şi returnarea câinilor în teritoriu se va face numai după ce aceştia au fost consultaţi de medicul veterinar de liberă practică, deparazitaţi, vaccinaţi antirabic, sterilizaţi şi identificaţi prin microcipare sau alt mijloc de identificare stabilit de Autoritatea Naţională Sanitară, Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.