Curtea Constituţională: Legea de aprobare a OUG 96 din 2016 este neconstituţională în ansamblul său UPDATE

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile pct.21 (cu referire la art.16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2005) şi pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004) din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, precum şi legea, în ansamblul său, sunt neconstituţionale”, se precizează într-un comunicat CCR.

Conform aceleiaşi surse, după analizarea formei legii trimise spre promulgare la data de 30 iunie 2017 comparativ cu cea trimisă spre promulgare la 27 decembrie 2017 ca urmare a cererii de reexaminare formulate de preşedintele Iohannis, s-a constatat că Parlamentul, în loc să se menţină în limitele cererii de reexaminare, a dezbătut şi adoptat o nouă formă a legii, modificând şi completând atât texte vizate prin cerere, cât şi texte străine acesteia.

„Prin urmare, Parlamentul a nesocotit limitele cererii de reexaminare, drept pentru care Curtea a constatat că legea, în ansamblul său, încalcă art.77 alin.(2) din Constituţie. În consecinţă, Curtea a procedat la analizarea constituţionalităţii numai a acelor prevederi legale care au fost punctual criticate prin sesizarea formulată şi care se subsumează cererii de reexaminare”, se arată în comunicat.

Referitor la art.I pct.2 din lege, CCR a reţinut că atribuţia Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) de a stabili regimul şi principiile privind remunerarea membrilor, a personalului angajat, a evaluatorilor şi colaboratorilor externi încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul Parlamentului, întrucât stabilirea sistemului de salarizare în domeniul public este o atribuţie specifică a legiuitorului. Curtea a reţinut şi caracterul deficitar al redactării textului criticat, care contravine cerinţelor de calitate a legii, constatând încălcarea art.1 alin.(5) şi art.61 alin.(1) din Constituţie.

Alte articole

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

„Cu privire la art.I pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare) din lege, Curtea a constatat că acestea dublează conţinutul normativ al art.1 alin.(1) din Legea nr.288/2004, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii”, se mai menţionează în comunicat.

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marţi s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR.

Pe 4 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, motivând că a fost adoptată de Parlament cu încălcarea Constituţiei.

El arată că pe 27 decembrie 2017 Parlamentul României i-a transmis, în vederea promulgării, legea privind aprobarea actului normativ.

„În opinia noastră, atât în cadrul dezbaterii iniţiale, cât şi în cadrul reexaminării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi ale art. 77 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, prin conţinutul normativ, legea menţionată încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului precizează că stabilirea competenţei decizionale a camerelor Legislativului nu ţine doar de exprimarea voinţei uneia dintre Camere, ci este o obligaţie constituţională ce revine fiecăreia dintre ele şi că numai în acest mod se dă eficienţă dispoziţiilor din Constituţie.

El arată că pe 4 aprilie 2017 Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, care însuma 19 intervenţii legislative şi o serie de prevederi tranzitorii. Legea astfel adoptată a fost înaintată Senatului care, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţie şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, urma să o dezbată şi să o adopte în calitate de Cameră decizională.

Preşedintele Iohannis menţionează că, potrivit adresei de înaintare a legii, Camera Deputaţilor nu şi-a reţinut în competenţă decizională nicio dispoziţie a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016, urmând ca Senatul să dezbată această lege cu deplină competenţă decizională.

El indică şi faptul că, adoptată de Senat pe 27 iunie 2017, legea cuprindea 31 intervenţii legislative şi prevederi tranzitorii, fiind introdus şi un punct nou.

„Cu privire la toate aceste texte, Senatul a decis definitiv, fără a fi reţinut competenţa decizională a Camerei Deputaţilor pentru vreuna dintre dispoziţiile Legii de aprobare a OUG nr. 96/2016. În forma adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, această lege a fost transmisă preşedintelui României, în vederea promulgării”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

În document se precizează că pe 19 iulie 2017 preşedintele Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea acestei legi.

De asemenea, se subliniază că în cadrul reexaminării, în calitate de primă Cameră competentă, Camera Deputaţilor a reexaminat Legea, ocazie cu care a stabilit că pentru art. I1, art. IV, art. VII şi art. VIII alin. (5) şi alin. (6) urmează să se pronunţe în calitate de Cameră decizională şi, spre deosebire de dezbaterea iniţială, Senatul urma să se pronunţe în calitate de Cameră decizională pe întreaga lege de aprobare a OUG nr. 96/2016, cu excepţia textelor anterior menţionate.

Preşedintele Iohannis arată că pe 4 decembrie 2017 Senatul a reexaminat legea şi, întrucât a modificat textele cu privire la care Camera Deputaţilor îşi reţinuse competenţa decizională a retrimis legea la Camera Deputaţilor pentru art. I1, art. I2 (nou introdus de Senat) şi art. IV, asupra cărora Camera Deputaţilor, în şedinţa din 19 decembrie 2017, a decis definitiv.

„Aşadar, în cadrul dezbaterii anterioare reexaminării, Senatul s-a comportat ca o Cameră decizională cu deplină competenţă pentru întreaga Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, deşi faţă de forma adoptată iniţial de Camera Deputaţilor a introdus art. I1 (art. I pct. 21 din lege) şi a modificat art. IV (art. I pct. 29 din lege). Însă, în cadrul reexaminării, Senatul a înţeles să îşi înlăture competenţa decizională iniţial stabilită, după ce Camera Deputaţilor şi-a stabilit expres competenţa decizională cu privire la aceste dispoziţii. Prin urmare, aceleaşi norme cu acelaşi conţinut normativ au fost adoptate atât înainte, cât şi după reexaminare cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la sesizarea Camerelor”, spune şeful statului.

El arată şi că, în cadrul reexaminării, procedând la reanalizarea legii şi sub aspectul competenţei sale decizionale, Camera Deputaţilor a depăşit limitele reexaminării, deoarece nici aspectele referitoare la procedura adoptării legii şi nici toate textele asupra cărora s-a intervenit concret în cadrul acestei navete ce avea drept scop rezolvarea unor conflicte de competenţă decizională. Totodată, şeful statului menţionează că art. I1 (art. I pct. 21 din forma legii înainte de reexaminare) ce fusese introdus în textul legii de Senat în calitate de Cameră decizională, nu a făcut obiectul cererii de reexaminare.