CCR a admis parţial sesizarea preşedintelui pe Legea administraţiei publice locale şi Statutul aleşilor locali UPDATE

UPDATE Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională (…) a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 3 fraza întâi teza întâi şi pct. 9 fraza întâi teza întâi din lege (…) încalcă art.1 alin. (5) din Constituţie, că cele ale art. II pct. 3 coroborat cu pct. 6 din lege, sub aspectul soluţiei legislative care exclude partidul politic sau organizaţia minorităţilor naţionale de la sesizarea instanţei judecătoreşti competente în ipoteza pierderii de către consilierul local/judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, încalcă art. 8 alin. (2), art. 21 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi că prevederile art. II pct. 5 şi 6 din lege, sub aspectul eliminării vacantării funcţiei, încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 121 alin. (1) din Constituţie”, se arată în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 10, precum şi ale art. II pct. 1, 5, 7-10 şi 13 din lege, constatând că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luna trecută la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Alte articole

Augustin Zegrean: „Atitudinea lui Nicușor Dan este în afara Constituţiei. Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului”

Schimbări importante pentru prosumatori. Legea va intra în vigoare în cel mult 10 zile

În sesizare se arată că, potrivit Constituţiei, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, însă cele două autorităţi au un rol diferit.

Preşedintele arată că, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcţionând ca autorităţi administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce ţin de structura şi componenţa consiliului local – inclusiv procedura pentru sesizarea instanţei cu privire la validarea unui consilier – nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului.

Conform sursei citate, sintagma „înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii.

”Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporţională în consiliul local/ judeţean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeaşi formaţiune politică care a deţinut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanţi, desemnată în mod discreţionar de primar”, menţionează şeful statului.

Iohannis consideră că prin unele modificări şi prin abrogarea unor dispoziţii s-a eliminat instituţia juridică a declarării vacanţei mandatului de consilier local/judeţean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judeţean în locul celui căruia i-a încetat mandatul.

Şeful statului atrage atenţia că, din acest motiv, prin eliminarea etapei constatării vacanţei mandatului şi a validării noului consilier, legea criticată consacră un vid legislativ.

„Se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de preşedinte al consiliului judeţean, autoritate executivă la nivel judeţean, de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

Totodată, se reclamă că unele dispoziţii nu respectă exigenţele impuse de Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, iar cele prin care se defineşte „calculul cvorumului” sunt neclare.

„În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, era necesară corelarea acestor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă”, se mai invocă în sesizare.

Iohannis mai spune că se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru.

Preşedintele a criticat şi art. II pct. 10, care arată că „viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt în acelaşi timp şi consilieri”.

„Se creează un paralelism legislativ întrucât există dispoziţii legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene îşi păstrează statutul de consilieri locali, respectiv judeţeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuţii diferite”, se arată în sesizare.

Şeful statului a contestat şi articolul potrivit căruia „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii şi nu vor fi luaţi în calcul la stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârii”, subliniind că textul este neclar şi denotă o confuzie între două instituţii juridice diferite.

________________

Curtea Constituţională a României ar putea să se pronunţe joi în cazul sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările la Legea administraţiei publice locale şi Statutul aleşilor locali. Pe 9 mai, CCR amâna pentru data de 31 mai soluţionarea sesizării.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luna trecută la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În sesizare se arată că, potrivit Constituţie, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, însă cele două autorităţi au un rol diferit.

Preşedintele arată că în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcţionând ca autorităţi administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce ţin de structura şi componenţa consiliului local – inclusiv procedura pentru sesizarea instanţei cu privire la validarea unui consilier – nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului.

Conform sursei citate, sintagma „înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii.

”Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporţională în consiliul local/ judeţean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeaşi formaţiune politică care a deţinut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanţi, desemnată în mod discreţionar de primar”, menţionează şeful statului.

Iohannis consideră că prin unele modificări şi prin abrogarea unor dispoziţii s-a eliminat instituţia juridică a declarării vacanţei mandatului de consilier local/judeţean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judeţean în locul celui căruia i-a încetat mandatul.

Şeful statului atrage atenţia că, din acest motiv, prin eliminarea etapei constatării vacanţei mandatului şi a validării noului consilier, legea criticată consacră un vid legislativ.

„Se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de preşedinte al consiliului judeţean, autoritate executivă la nivel judeţean, de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

Totodată, se reclamă că unele dispoziţii nu respectă exigenţele impuse de Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, iar cele prin care se defineşte „calculul cvorumului” sunt neclare.

„În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, era necesară corelarea acestor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă”, se mai invocă în sesizare.

Iohannis mai spune că se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru.

Preşedintele critică şi art. II pct. 10, care arată că „viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt în acelaşi timp şi consilieri”.

„Se creează un paralelism legislativ întrucât există dispoziţii legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene îşi păstrează statutul de consilieri locali, respectiv judeţeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuţii diferite”, se arată în sesizare.

Şeful statului contestă şi articolul potrivit căruia „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii şi nu vor fi luaţi în calcul la stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârii”, subliniind că textul este neclar şi denotă o confuzie între două instituţii juridice diferite.