CCR dă undă verde bugetului pe 2026. Curtea a respins toate sesizările primite şi a publicat motivarea

Sesizările au fost formulate de opoziție, în special de AUR, care a invocat atât probleme de procedură, cât și aspecte ce țin de conținutul bugetului, precum nivelul deficitului sau modul de alocare a fondurilor. Publicarea motivării deschide calea promulgării legii, iar președintele Nicușor Dan a anunțat anterior că va semna actul normativ imediat ce documentul CCR va fi disponibil.

În motivare, judecătorii constituționali trasează o delimitare clară între controlul de constituționalitate și evaluarea oportunității măsurilor economice, subliniind că multe dintre criticile formulate de contestatari nu intră în sfera atribuțiilor Curții.

„Curtea reține că aspectele invocate de autorii obiecției vizează, în realitate, oportunitatea măsurilor bugetare și sustenabilitatea acestora, care țin de responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului, iar nu de controlul de constituționalitate”, se arată în motivare.

CCR subliniază că nu are competența de a analiza realismul parametrilor economici sau de a interveni în stabilirea politicii fiscale a statului.

Alte articole

Cum vrea PSD să-l înlăture pe Bolojan cu ajutorul CCR. Kelemen Hunor: Un guvern minoritar PNL-USR susținut de AUR ar fi catastrofal

CCR a decis că Legea bugetului pentru anul 2026 este constituțională. Bani mai mulți la pensie înainte de Paște

„Curtea nu are competența de a evalua caracterul realist al parametrilor macroeconomici și nici de a se substitui autorităților publice în stabilirea politicii bugetare”.

Una dintre criticile centrale a vizat procedura accelerată de adoptare a bugetului. Curtea respinge această obiecție și arată că procedura de urgență este prevăzută de Constituție și nu reprezintă, în sine, o încălcare a normelor fundamentale.

„Simplul fapt că dezbaterea parlamentară s-a desfășurat într-un interval de timp redus nu echivalează cu încălcarea Constituției, în condițiile în care procedura de urgență a fost legal încuviințată”, notează judecătorii constituționali.

De asemenea, CCR arată că eventualele întârzieri ale Guvernului în depunerea proiectului de buget țin de responsabilitatea politică a Executivului, nu de constituționalitate.

Citeşte şi: ULTIMA ORĂ! Nicușor Dan a promulgat bugetul României. Legea merge direct la Monitorul Oficial

În ceea ce privește criticile legate de lipsa unor noi avize după modificarea proiectului în Parlament, Curtea explică faptul că acestea nu sunt obligatorii.

„Avizul Consiliului Economic și Social are caracter consultativ, iar Constituția nu impune obligativitatea reluării procedurii de avizare după formularea de amendamente”, arată Curtea.

Aceeași interpretare este aplicată și în cazul Consiliul Legislativ, unde judecătorii subliniază că obligația constituțională vizează solicitarea avizului asupra formei inițiale a proiectului.

Un alt punct important al sesizărilor a vizat nivelul deficitului bugetar și presupusa supraevaluare a veniturilor. CCR respinge aceste critici, considerând că ele țin de opțiuni politice și economice.

„Stabilirea nivelului veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și a deficitului, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, fundamentate pe evaluări economice, care nu pot face obiectul controlului de constituționalitate”, se arată în motivare.

Curtea mai precizează că nici eventualele neconformități cu regulile Uniunii Europene nu intră în sfera sa de competență.

„Eventualele neconformități cu normele Uniunii Europene se analizează în cadrul mecanismelor specifice prevăzute de tratate, nu în cadrul controlului de constituționalitate”.

Judecătorii constituționali au analizat și criticile privind distribuirea fondurilor către autoritățile locale, inclusiv în cazul Capitalei, respingând argumentele potrivit cărora ar fi încălcat principiul autonomiei locale.

„Aspectele invocate de autorii obiecției țin de opțiunea legiuitorului în materia politicilor publice și nu relevă, prin ele însele, o încălcare a principiului autonomiei locale”, reține CCR.

Totodată, Curtea arată că legea bugetului nu afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor.

„Legea bugetului de stat nu instituie impozite sau taxe și nu aduce atingere exercițiului unor drepturi fundamentale, ci operează cu veniturile și cheltuielile stabilite prin legislația în vigoare”, arată Curtea.

Citeşte şi: Fără bani în plus pentru pensionari de Paște. Sorin Grindeanu: „Din păcate, bugetul a fost aprobat foarte, foarte târziu”