ULTIMA ORĂ! Nicușor Dan a promulgat bugetul României. Legea merge direct la Monitorul Oficial

Administraţia Prezidenţială a anunțat că preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri, decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2026 şi decretul pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026. De asemenea, şeful statului a semnat şi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026.

Preşedintele Nicuşor Dan afirmase, joi seară, că ”în secunda” în care va primi motivarea Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte decizia de a respinge contestaţiile AUR pe tema legilor bugetului, va promulga legea bugetului de stat.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 27 martie 2026, următoarele decrete:

Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 (PL-x 214/2026);
Decret pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2026 (PL-x 184/2026);
Decret pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 (PL-x 185/2026).”, a transmis Administrația Prezidențială.

Alte articole

Grindeanu: S-a votat bugetul. De acum, prioritatea e tot ce ține de energie. Somez Guvernul să se ocupe de asta

România are buget. Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a fost adoptat în Parlament

Vezi și CCR dă undă verde bugetului pe 2026. Curtea a respins toate sesizările primite şi a publicat motivarea

Anterior, Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva Legii bugetului de stat pe 2026 și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, confirmând integral constituționalitatea celor două acte normative.

Decizia a venit după ce Parlamentul a adoptat bugetul pe 20 martie 2026, într-o procedură accelerată care a generat controverse politice și juridice, în special din partea opoziției. Apoi AUR a sesizat CCR, invocând atât probleme de procedură, cât și critici privind conținutul bugetului, de la deficitul estimat până la modul de alocare a fondurilor.

Liderul de la Cotroceni a promis că va promulga legea imediat ce primește motivarea Curții, ceea ce înseamnă că România ar putea avea bugetul oficial în vigoare înainte de 1 aprilie.

În motivare, CCCR trasează clar limita dintre controlul de constituționalitate și dezbaterea politică asupra bugetului. Judecătorii subliniază că multe dintre criticile formulate nu țin de Constituție, ci de opțiuni economice și politice.

„Curtea reține că aspectele invocate de autorii obiecției vizează, în realitate, oportunitatea măsurilor bugetare și sustenabilitatea acestora, care țin de responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului, iar nu de controlul de constituționalitate”, se arată în motivare.

Curtea Constituțională susține că nu poate deveni un arbitru al politicii fiscale sau al realismului economic: „Curtea nu are competența de a evalua caracterul realist al parametrilor macroeconomici și nici de a se substitui autorităților publice în stabilirea politicii bugetare”.

Una dintre principalele critici vizează adoptarea rapidă a bugetului. CCR respinge această obiecție și arată că procedura de urgență este prevăzută de Constituție.

„Simplul fapt că dezbaterea parlamentară s-a desfășurat într-un interval de timp redus nu echivalează cu încălcarea Constituției, în condițiile în care procedura de urgență a fost legal încuviințată”, notează Curtea.

Totodată, judecătorii constituționali arată că eventualele întârzieri ale Guvernului în depunerea proiectului sunt chestiuni de responsabilitate politică, nu de constituționalitate. Judecătorii CCR resping și criticile privind lipsa unor noi avize după modificarea proiectului în Parlament. „Avizul Consiliului Economic și Social are caracter consultativ, iar Constituția nu impune obligativitatea reluării procedurii de avizare după formularea de amendamente”, arată Curtea.

Citește și Avem DOCUMENTUL! Nicuşor Dan a semnat decretul. Amenzile cresc la 10.000 de lei, iar poliţia va fi notificată în maximum 5 ore

Un punct central al sesizării a fost deficitul bugetar estimat și presupusa supraevaluare a veniturilor, unde Curtea a respins ferm această abordare.

„Stabilirea nivelului veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și a deficitului, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, fundamentate pe evaluări economice, care nu pot face obiectul controlului de constituționalitate”, se arată în motivare.

Un punct central al sesizării a fost deficitul bugetar estimat și presupusa supraevaluare a veniturilor. Curtea respinge ferm această abordare.

CCR a mai precizat că nici respectarea regulilor europene privind deficitul nu intră în competența sa: „Eventualele neconformități cu normele Uniunii Europene se analizează în cadrul mecanismelor specifice prevăzute de tratate, nu în cadrul controlului de constituționalitate”.

Curtea a analizat și acuzațiile privind distribuirea fondurilor și impactul asupra autorităților locale, inclusiv în cazul Bucureștiului.

„Aspectele invocate de autorii obiecției țin de opțiunea legiuitorului în materia politicilor publice și nu relevă, prin ele însele, o încălcare a principiului autonomiei locale”, potrivit CCR.

De asemenea, Curtea a respins ideea că anumite alocări bugetare ar încălca principiul egalității, arătând că nu este vorba despre drepturi individuale ale cetățenilor, ci despre decizii de politică bugetară.

CCR mai susține că legea bugetului nu afectează direct drepturi fundamentale. „Legea bugetului de stat nu instituie impozite sau taxe și nu aduce atingere exercițiului unor drepturi fundamentale, ci operează cu veniturile și cheltuielile stabilite prin legislația în vigoare”.