Ședința de miercuri, 11 februarie, a Curții Constituționale a României (CCR), în cadrul căreia judecătorii ar urma să se pronunțe asupra constituționalității reformei pensiilor speciale ale magistraților, este pusă sub semnul întrebării după ce judecătorul Gheorghe Stan ar fi făcut cerere de concediu paternal începând de luni.
Este a cincea ședință a CCR pe acest subiect, după patru amânări în decurs de aproape două luni.
Există însă posibilitatea ca judecătorul să își anuleze concediul pentru a participa la ședința de miercuri, având în vedere că și președinta CCR, Simina Tănăsescu, și-a anulat concediul programat la sfârșitul lui decembrie 2025 pentru a putea fi prezentă la ședința Curții.
Cu toate acestea, deși colega lor își amânase concediul pentru a participa la ședința din 29 decembrie, patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze.
La deliberări este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri, însă, potrivit unor surse, chiar și în absența lui Stan ar exista posibilitatea ca, în cazul în care se întrunește cvorumul, cazul să fie repus pe rol.
La ședința trecută, din 16 ianuarie, unde au fost prezenți toți cei nouă judecători, CCR a amânat pronunțarea pentru că a avut nevoie de „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” și a consultării documentelor depuse chiar în ziua precedentă de către Înalta Curte de Casație și Justiție, autorul sesizării, şi anume o expertiză contabilă „extrajudiciară pro causa”.
Judecătorul Gheorghe Stan, care a cerut concediu, va putea sta maximum 10 zile lucrătoare în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, iar această perioadă poate fi prelungită cu cinci, deci un total de 15 zile lucrătoare, însă numai în cazul în care tatăl obține un atestat de absolvire a unui curs de puericultură.
La ședința de astăzi, judecătorii CCR ar trebui să discute și despre solicitarea ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, considerând că legea privind pensiile de serviciu ar trata în mod discriminatoriu magistrații în raport cu alți beneficiari ai pensiilor de serviciu.
Mai mult, ÎCCJ susține că aprobarea reformei ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă” şi ar institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
ÎCCJ susține că legea ar încălca dreptul Uniunii Europene încât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime.