Decizia CCR privind pensiile magistraților este în aer. Un judecător al Curții Constituționale și-a luat concendiu paternal. ICCJ cere sesizarea Curții de Justiție a UE, pe motiv că reforma pensiilor magistraților ”ridică probleme din perspectiva dreptului” european

UPDATE 2:

În contextul oricum complicat al reformei pensiilor magistraților, instanța supremă cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, considerând că măsurile dorite de guvernul Bolojan ”ridică probleme din perspectiva dreptului” european.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) menționează, într-un comunicat de marți, cinci argumente în sprijinul acestui demers, care se referă, printre altele, la ”un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” și la faptul că măsurile ”pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.

Iată, mai jos, comunicatul ICCJ.

Alte articole

Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

Nicuşor Dan a semnat două decrete înainte de weekend. Banii se plătesc în trei rate

”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE (Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene – n.r.). Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.

În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

1.pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
2.nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
3.pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
4.perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
5.instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”

UPDATE: Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat marți, 10 februarie, că ședința CCR programată pentru miercuri, în care ar trebui discutată legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, are „mari șanse” să fie încă o dată amânată. Motivul este reprezentat de faptul că judecătorul Gheorghe Stan, parte din completul care a început dezbaterile, a intrat în concediu paternal.

Gheorghe Stan este unul dintre judecătorii care se opun reformei pensiilor magistraților și care, la finalul anului trecut, a părăsit sala de ședință în timpul dezbaterilor, blocând luarea unei decizii.

După ce a auzit că Stan a intrat în concediu, Augustin Zegrean a calificat situația drept „foarte interesantă”. „Aproape sigur vom vedea altă amânare, pentru că ei au început dezbaterile asupra legii, iar el făcea parte din complet”, a explicat Augustin Zegrean.

Fostul președinte al CCR a detaliat că, din punct de vedere procedural, un complet care a început dezbaterile nu poate fi schimbat. Asta înseamnă că absența unui judecător, fie prin concediu, fie din alte motive, poate bloca din nou pronunțarea asupra unei legi așteptate de luni de zile.

Decizia privind pensiile magistraților s-ar putea amâna după ce un judecător al Curții Constituționale a decis să intre în concendiu. Potrivit unor surse de la CCR, judecătorul Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii care se opune reformei și care a părăsit sala la finalul anului trecut pentru a nu se putea lua o decizie, a intrat acum în concediu paternal. Asta înseamnă că ar putea lipsi aproape trei săptămâni.

Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.

Citește și: Judecătorul trimis de președinte la CCR ar putea fi dat afară. CAB judecă anularea numirii lui Dacian Dragoș

Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.

„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)

Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susține Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.