UPDATE Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat că amânarea unei decizii în cazul excepţiei de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu a fost luată pentru a obţine date legate de dosarele pe această temă, propunerile formulate de procurori şi deciziile instanţelor, potrivit Mediafax.

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi au existat opt sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre care cele aparţinând fostei şefe DIICOT, Alinei Bica, şi baronilor Nicușor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

UPDATE. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat marţi dimineaţă că nu ar fi nimic special dacă s-ar accepta sesizările de neconstituţionalitate, deşi în 2010 memorii similare au fost respinse ca nefondate.

„Cititi Definitia abuzui in serviciu si vedeti daca e suficient de clara. Daca nu intelegeti, veniti sa va explic. Legea trebuie interpretată în sens pozitiv de la caz la caz. Se poate să revii asupra unor decizii anterioare, am mai făcut din astea. Asta se întâmplă la orice Curte judiciară pentru că dreptul nu zace, ci se dezvoltă şi trebuie adaptat la conditiile sociale, la libera viata„, a declarat Zegrean.

Articolul controversat din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 prevede că ”în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. 

Preşedintele CCR, Augustin Zegrea, a declarat în urmă cu 2 săptămâni la o emisiune televizată că prevederea din Codul Penal privind abuzul în serviciu poate da naştere la interpretări.

„Poate da naştere la discuţii, poate da naştere la interpretări. În Codul Penal e definită infracţiunea, în legea 78 este o agravantă a pedepsei stabilită în Codul Penal şi întrebarea se poate pune dacă definiţia e în Codul penal sau în legea 78, aici e problema. Avem două infracţiuni definite? (…) Nu cred că orice încălcare de lege de către un funcţionar public trebuie să fie abuz în serviciu, lucrurile trebuie analizate de la situaţie la situaţie”, a afirmat el.

„Este destul de complicat, nu am luat o decizie, lucrurile sunt în studiu la Curte, avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia pe această temă, reglementarea abuzului de putere, a abuzului în serviciu. În Europa mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează cu închisoarea”, a adăugat Zegrean.

La două zile după declaraţiile preşedintelui CCR, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că în condiţiile în care Curtea Constituţională a României va decide dezincriminarea abuzului în serviciu, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege, precizând că cetăţenii sunt cei care trebuie să îşi facă griji.

„Dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare din legislaţia noastră, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege. Şi trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiţi ca fiecare funcţionar să acţioneze cum îşi doreşte, fără a-l putea investiga. O treime din infracţiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanţe de judecată. Orice încercare de a limita competenţele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijoraţi ci cetăţenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcţionar public, că nu ştii ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în urmă cu două săptămâni.

Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru, în momentul de faţă, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziţii publice, dintre care, în mare parte, sunt reţinute infracţiuni de abuz în serviciu.
Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Niţu. DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că a beneficiat, ilegal, de însoţire permanentă şi că în virtutea funcţiei i-a pus la dispoziţie dispozitive rutiere şi lui Tiberiu Niţu.

„Ne apropiem de finalizare, au fost făcute câteva puneri sub acuzare, mai sunt dispuse nişte expertize tehnice, am cerut şi calcularea unor prejudicii materiale, aşteptăm răspunsurile unor instituţii, sper că vom avea curând o soluţie. Aşteptăm răspunsul structurilor ministerului de interne, noi am cerut să se calculeze prejudiciul în dosar”, a afirmat procurorul şef al DNA.

Printre politicienii care ar putea scăpa de anumite dosare se numără şi fostul ministru Elena Udrea, acuzată de abuz în serviciu în Gala Bute.

Ea se numără printre politicienii care au militat pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, alături de fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi reprezentanţi ai PSD.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a atacat-o frontal pe şefa DNA pe tema dosarelor care vor fi aruncate în aer de o eventuală decizie de neconstituţionalitate.

”Eu vă asigur că este o afirmaţie propagandistică şi mincinoasă. Este dincolo de orice limită să faci asemenea observaţii sau să încerci să intimidezi Curtea Constituţională spunând 865 de dosare se închid! Dacă sunt bine făcute şi traficul de influenţă se încadrează în legislaţia română…”, a afirmat Băsescu.

”Definiţia abuzului în serviciu este impredictibilă, neclară, urmare a definirii abuzului în serviciu ca fiind o neîndeplinire sau o îndeplinire defectuoasă a sarcinilor de serviciu, în timp ce Convenţia ratificată de România defineşte abuzul în serviciu extrem de precis şi predictibil în articolul 19. Iată ce înseamnă abuz în serviciu conform Convenţiei: trebuie să existe intenţie, trebuie să existe încălcare a legii şi trebuie să existe folos necuvenit. Ei, cum vă sună aceste norme precise, faţă de definiţia din art. 297 ca fiind defectuos?”, a argumentat fostul şef de stat.