CCR, despre întrebările de la referendumul din 26 mai: Nu respectă recomandările Comisiei de la Veneţia

Judecatorii mai arata ca „au existat mai multe ipoteze in cuprinsul intrebarilor, care ar fi impus o tratare distincta, conform acelorasi recomandari.”

Detaliile apar in motivarea deciziei CCR de validare a rezultatelor referendumului din 26 mai 2019.

Intrebarile si rezultatele

– 85,91% dintre voturile valabil exprimate sunt pentru raspunsul „DA” la intrebarea „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”

Alte articole

România pierde 231 de milioane din PNRR după ce CCR nu a luat o decizie cu privire la reforma pensiilor magistraților. Dragoș Pîslaru: „În acest moment sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană”

Legea inițiată de Silviu Vexler, pentru care Nicușor Dan a sesizat CCR, a trecut de controlul de constituționalitate

– 86,18% pentru raspunsul „DA” la intrebarea „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

„Vointa exprimata ofera o orientare”

Pe de o parte, judecatorii au criticat modul de redactare al intrebarilor, care nu ar respecta recomandarile Comisiei de la Venetia.

Pe de alta parte, CCR arata ca „referendumul are caracter consultativ, iar vointa exprimata, chiar in conditiile deficientelor evidente de redactare a intrebarilor formulate, ofera o orientare autoritatilor in privinta vointei majoritare exprimate de votanti, nu subzista un temei constitutional pentru invalidarea referendumului.”

„Intrucat a fost exprimata o vointa cu efect politic, iar nu juridic, in sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic si de detaliu urmeaza a fi apreciate in mod corespunzator de catre autoritati si puse in opera cu respectarea cadrului constitutional si legal de referinta”, motiveaza CCR.

Necesitatea unui cadru legal riguros

Curtea Constitutionala pledeaza pentru necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficiente sa nu mai existe pe viitor.

„Curtea subliniaza, in acest context, necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficiente sa nu mai existe pe viitor, in sensul reglementarii obligatiei autoritatilor publice la informarea detaliata si completa a electoratului, in conformitate cu Codul bunelor practici in materie de referedum si celelalte recomandari ale Comisiei de la Venetia in materie,” conchide CCR.

Recomandarile Comisiei de la Venetia

Astfel, Comisia de la Venetia a recomandat, in Codul bunelor practici in materie de referendum adoptat la cea de-a 70-a sesiune plenara, Venetia 16-17 martie 2007, ca „problema supusa votului sa fie clara; nu trebuie sa induca in eroare; nu trebuie sa sugereze un raspuns; alegatorii trebuie sa fie informati cu privire la efectele referendumului; participantii la scrutin trebuie sa poata raspunde la intrebari doar prin DA, NU, sau prin vot alb”.

Erorile inerente

Curtea Constitutionala a respins mai multe contestatii formulate impotriva modului in care s-a facut votarea la referendum, privind posibile suspiciuni de „falsificare”. Judecatorii au comparat datele de la Biroul Electoral Central si de la Autoritatea Electorala Permanenta.

„Curtea constata ca, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exercitiu electoral de amploare, care nu sunt de natura sa determine consecinte asupra validarii/confirmarii referendumului.

Pentru ca astfel de erori sa fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clara si precisa, corelarea terminologiei utilizate, precum si un sens univoc al acesteia,” concluzioneaza CCR.

Curtea a apreciat insa ca deficientele constatate nu sunt de natura sa sustina o incalcare a cadrului constitutional care configureaza referendumul consultativ.