CCR dă câştig de cauză PSD privind moţiunea de cenzură în sesiune extraordinară

UPDATE: Premierul Ludovic Orban a declarat că decizia Curţii Constituţionale, conform căreia nu există conflict juridic între Guvern şi Parlament în privinţa moţiunii de cenzură, nu este una „nici în favoarea, nici în defavoarea PNL sau a Guvernului, este o decizie că ei au considerat că nu e conflict ca să nu se pronunţe pe fond”. „Nouă nu ne e frică, dacă PSD-ul vrea să continue procedura, s-o continue, îi aşteptăm. Până una-alta, le readuc aminte că nici măcar n-au fost în stare să asigure cvorumul”, a afirmat Orban.

UPDATE: „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de primul-ministru şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de modalitatea în care Parlamentul a înregistrat și prezentat Moțiunea de cenzură nr.2MC/17 august 2020 – „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor”.

Doi membri ai Curții Constituționale, fiind de acord că nu există conflict juridic de natură constituțională, au apreciat că cererea trebuia respinsă exclusiv ca inadmisibilă.”, arată comunicatul CCR.

Alte articole

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

PSD și-a anunțat propunerea pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României

UPDATE: PSD recuperează la Curtea Constituţională punctele pierdute odată cu eşecul moţiunii de cenzură. Potrivit unor surse apropiate CCR, judecătorii au constatat că nu a existat un conflict juridic între Guvern şi Parlament în ceea ce priveşte depunerea moţiunii de cenzură şi au respins, pe fond, sesizarea liberalilor.CCR a anunţat oficial că a finalizat deliberările asupra conflictului, iar în cursul zilei de marţi va fi redactată forma finală a minutei.

UPDATE: Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a afirmat, la prezentarea luni a punctului de vedere al Parlamentului privind conflictul între Guvern şi Legislativ sesizat de către Executiv pe marginea depunerii moţiunii de cenzură în sesiune extraordinară, că în Constituţie nu este precizat dacă retragerea încrederii Guvernului de către Parlament poate fi făcută doar la un anumit moment.

„Am venit să susţin punctul de vedere asupra pe aşa-zisul conflict constituţional invocat de prim-ministru. Am aflat lucruri noi. În Constituţie se precizează foarte clar la 113 alineatul 1 faptul că plenul reunit al Camerelor este cel care retrage încrederea Guvernului, fără a preciza o dată când. Atâta timp cât Guvernul poate fi învestit în sesiuni extraordinare sau în sesiuni ordinare, la fel eu nu am găsit un paragraf în Constituţie care să precizeze dacă retragerea încrederii Guvernului poate fi făcută doar la un anumit moment. Datorită situaţiei sanitare deosebite în care ne aflăm, în toată perioada de vară au exista continuu sesiuni extraordinare. Timp de două luni de zile au fost sesiuni extraordinare. În toată această perioadă au fost adoptate legi, o parte au fost promulgate, altă parte au venit către dumneavoastră pe a putea fi controlate din punct de vedere constituţional. Am aflat astăzi că dacă Doamne fereşte ar fi fost adoptată în perioada de vară această moţiune de cenzură am fi asistat la un blocaj instituţional. Nu, acesta e rolul Parlamentului”, a declarat Florin Iordache la şedinţa de luni a CCR, citat de news.ro.

El a adăugat că secretarul de stat din Guvern spune că „nu a fost adoptată sau respinsă moţiunea de cenzură”.

„Asta pentru că partidele aflate la guvernare sau care sprijină guvernarea nu au asigurat cvorumul şedinţei. Iată că acum constatăm că Guvernul nu doreşte să vadă dacă mai beneficiază de încrederea Parlamentului”, a completat Iordache.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că moţiunea de cenzură este doar în competenţa Parlamentului nu şi a Guvernului şi astfel „nu există un conflict atâta vreme cât atribuţia juridică aparţine exclusiv Parlamentului”.

„Nu intră în sfera conflictului juridic de natură constituţională sesizarea autorului”, a conchis vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

„Guvernul are nevoie de stabilitate în ce priveşte funcţionarea sa, respectiv de previzibilitate sub aspectul măsurilor sancţionatorii pe care Parlamentul le poate adopta împotriva Guvernului, moţiunea de cenzură aşa cum este aceasta reglementată de art.113 din Constituţie, fiind una dintre acestea. Pe de altă parte, Guvernul are un rol politic care se transpune nu numai în sfera exclusiv executivă, ci şi în relaţie cu celelalte autorităţi publice, din care hotărâtoare este acţiunea sa în relaţia cu puterea legiuitoare, prin conlucrarea cu Parlamentul, cu respectarea principiului loialităţii instituţionale atât de către o putere, cât şi de cealaltă”, arată Guvernul, în punctul de vedere transmis CCR pentru susţinerea sesizării referitoare la neconstituţionalitatea moţiunii de cenzură.

Reprezentanţii Executivului afirmă că, „având în vedere că numărul de sesiuni extraordinare nu este limitat, prin depunerea unei moţiuni de cenzură în afara perioadei în care Parlamentul este întrunit în sesiune extraordinară, se poate ocoli cu uşurinţă interdicţia imperativă din Constituţia României, ca aceiaşi semnatari să nu poată susţine mai mult de o moţiune de cenzură respinsă în aceeaşi sesiune parlamentară”.

„Or, dacă semnatarii nu pot susţine de două ori o moţiune de cenzură respinsă într-o sesiune care durează până la 6 luni, nu ar trebui admis ca aceştia să poată depune oricâte moţiuni de cenzură pe perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare ordinare, prin convocarea de sesiuni extraordinare multiple şi succesive. O astfel de conduită ar reprezenta o fraudare a obiectivului urmărit de legiuitorul constituant, acela de a asigura stabilitatea Guvernului”, conform sursei citate.

În plus, Guvernul afiră că procedura moţiunii de cenzură a fost întreruptă, fragmentată, în trei sesiuni extraordinare.

„În concluzie, pentru restabilirea ordinii juridice, deturnată prin faptele Parlamentului care, abuzând de instrumentele constituţionale şi de o interpretare neîntemeiată a dreptului pozitiv, se impune a se constata existenţa conflictului juridic de natură constituţională şi readucerea autorităţii legiuitoare în matca constituţională în raporturile sale cu Guvernul”, transmite Executivul.

Potrivit documentului transmis de Guvern, „prin conduita sa, Parlamentul României a generat un conflict juridic de natură constituţională cu privire la modalitatea aleasă de a exercita controlul politic asupra Guvernului şi anume iniţierea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului cee ce este contrar dispoziţiilor art.113 şi art.66 alin.(1) din Constituţia României”.

„Prezenta cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională vizează o situaţie litigioasă, conflictuală, întrucât priveşte un diferend între Guvernul României şi Parlament în legătură cu calendarul moţiunii de cenzură şi procedura parcursă. Situaţia litigioasă are natură juridică, întrucât se referă la întinderea şi valorizarea competenţei Parlamentului României în materie de moţiune de cenzură, inclusiv de a respecta termenele constituţionale prevăzute de art. 113. Conflictul are natură constituţională, întrucât întreaga situaţie litigioasă se circumscrie dispoziţiilor constituţionale care reglementează procedura demiterii Guvernului, în ansamblul dispoziţiilor constituţionale care configurează rolul Parlamentului României şi al Guvernului (inclusiv principiile de funcţionare a acestora), precum şi raporturile juridice dintre cele două autorităţi publice constituţionale”, conchide sursa menţionată.

Şedinţa în care urma să se dezbată moţiunea de cenzură a fost închisă din lipsă de cvorum, fiind prezenţi doar 226 de parlamentari, în condiţiile în care era necesară prezenţa a 233. Grupurile parlamentare ale USR şi PNL au părăsit sala, reprezentanţii UDMR au anunţat că, dacă se va întruni cvorumul, se vor abţine de la vot. Parlamentarii PMP anunţaseră deja că nu votează.

Premierul Ludovic Orban a declarat, după ce şedinţa în care urma să se dezbată moţiunea de cenzură a fost închisă din lipsă de cvorum, că ceea ce s-a întâmplat este „extrem de benefic pentru România”.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD Vasile Dîncu a precizat, întrebat duminică dacă social-democraţii vor depune din nou moţiune de cenzură împotriva Guvernului Orban, că va fi analizată această posibilitate. „Sperăm să nu fie cazul, deşi toate premisele începerii anului şcolar arată un dezastru”, a adăugat Dîncu.