DISPUTA Ponta-Băsescu pentru reprezentarea la Consiliul European, tranşată la CCR

Premierul Victor Ponta a precizat, după ce a participat la şedinţa CCR,  că sesizarea pe care a transmis-o Curţii Constituţionale nu se referă la actualul şef al statului, ci este o situaţie pe care o vrea clarificată pentru cei care vor conduce Palatele Cotroceni şi Victoria din noiembrie.

„Eu am cerut Curţii Constituţionale pentru viitorul preşedinte al României, pentru viitorul prim-ministru să stabilească un cadru foarte clar, ca să nu mai avem conflicte. Nu se referă la actualul preşedinte, pentru că dânsul oricum nu o să respecte decizia Curţii. Eu vorbesc de noiembrie (…), din noiembrie să nu mai vadă partenerii noştri externi un conflict între preşedinte şi premier legat de Consiliul European. Mi-am dorit să pregătim anii care urmează într-un mod în care România să fie reprezentată serios„, a explicat şeful Executivului.

În opinia sa, atunci când discuţiile de la Consiliul European cad în atribuţiile Guvernului, preşedintele ar trebui să cedeze mandatul în favoarea premierului.

CITEŞTE ŞI  CONFLICTUL Ponta-Băsescu, din nou la CCR. Premierul îl reclamă pe preşedinte pentru că nu l-a lăsat la CE

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

„Curtea a decis că atunci când este vorba de agenda care ţine strict de atribuţiile Guvernului, mandatul să nu poată fi refuzat de către preşedinte. Eu am cerut preşedintelui mandat şi sper ca pe baza deciziei Curţii să nu mai avem conflicte în viitor„, a adăugat Ponta.

Premierul a invocat prevederile Deciziei nr.449 din 6 noiembrie 2013 a CCR, care în opinia sa i-ar da dreptate.

„Citez: ‘Curtea subliniază faptul că puterea de apreciere a preşedintelui nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum: (1) autoritatea publică cea mai bine poziţionată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European’. Aici, preşedintele nu contestă faptul că Guvernul este cel care desemnează comisarul european şi ceilalţi membri ai Comisiei. ‘(2) poziţia preşedintelui României sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului’. Şi aici, eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. ‘(3) dificultăţile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite în cadrul Consiliului European’. Or, aici, lucrurile sunt foarte clare: dacă preşedintele merge şi propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie. Dacă eu sunt cel care trebuie să desemneze comisarul, mi se pare normal ca eu să particip la negocieri”, a mai spus premierul Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a participat, miercuri dimineaţă, la şedinţa CCR în care se discută sesizarea pe care a făcut-o pe tema unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie legat de reprezentarea statului român la Consiliul European.

Din partea Administraţiei Prezidenţiale participă consilierul prezidenţial Claudiu Dinu, şeful Departamentului Constituţional Legislativ.

Victor Ponta a sesizat, în 24 iunie, Curtea pentru a constata existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, generat de acţiunile concrete ale şefului statului prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Executivului.

Şefului Guvernului cerea CCR să stabilească faptul că preşedintele României trebuie să delege premierului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.

CITEŞTE ŞI Ponta: Aştept o decizie a CCR pentru viitor în legătură cu participarea la Consiliul European

Ponta afirmă în sesizare că nu contestă dreptul preşedintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul – chemat prin Constituţie să garanteze obligaţiile rezultate din actul aderării.

‘Având în vedere că agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014 -2019 pe creştere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie şi schimbări climatice) şi pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie, am solicitat preşedintelui României, în data de 16 iunie a.c, oficial şi public, să-mi delege atribuţia de reprezentare a statului român, prin adresa înregistrată la Cabinetul Primului – Ministru sub nr. 5/3455 din 16 iunie 2014. Preşedintele nu a delegat primului – ministru atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliu, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Mai mult decât atât, preşedintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având in vedere subiectele de pe agenda de lucru’, susţine premierul în sesizare.

Potrivit documentului, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care preşedintele o va susţine la reuniunea Consiliului European.

Ponta subliniază că este un conflict juridic întrucât vizează determinarea rolului pe care îl au preşedintele şi Guvernul în definirea şi orientarea poziţiei statului român ca membru al Uniunii Europene.

El invocă jurisprudenţa constantă a CCR care a stabilit că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care potrivit Constituţiei, aparţin altora, precum şi o prevedere din Tratatul privind Uniunea Europeană: ‘statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în faţa parlamentelor naţionale, fie in fata cetăţenilor lor’.

CITEŞTE ŞI Ponta: Aş fi demisionat dacă eram preşedinte al României, iar fratele meu ar fi fost arestat

‘Prevederea din Tratatul Uniunii Europene este alternativă şi impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituţionale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei, şeful statului sau primul-ministru, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate. (…) Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru’, mai arată premierul.

Şeful Executivului subliniază că art. 80 din Constituţie prevede faptul că preşedintele reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestuia.