CCR dezbate miercuri reducerea pragului de prezenţă la referendum

În 29 mai, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a anunţat că PDL, UDMR şi PPDD vor ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum.

Toader a făcut acestă precizare după ce proiectul de lege a fost adoptat de plen cu 221 voturi „pentru”, 73 „împotrivă” şi 2 abţineri.

Mircea Toader a arătat că atrage atenţia că, dacă această lege de reducere a pragului de prezenţă la referendum va fi pusă în aplicare, orice primar din România va putea fi schimbat de 25% dintre cetăţenii de acolo şi acest lucru se poate întâmpla şi preşedinţilor consiliilor judeţene, ceea ce nu este normal. „Noi, împreună cu UDMR şi PPDD, vom ataca legea la Curtea Constituţională”, a spus Toader.

Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat că, în urma adoptării acestei legi, toate deciziile importante pentru întreaga societate vor fi luate cu 25% din populaţie. „Revizuirea Constituţiei nu cred că este bine să fie făcută cu 25% dintre cetăţeni, nu cred că un primar trebuie să poată fi demis cu 25% şi nu cred că modificarea limitelor administrativ-teritoriale trebuie să fie făcută cu 25%. Nu cred că în toate situaţiile unui stat de drept deciziile se pot lua cu 25%”, a spus Marton Arpad.

În acelaşi context, deputatul Mircea Dolha a spus că primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene pot fi demişi cu 25%, dar că „25% din listele electorale este mult mai mult decât au obţinut unii dintre primari în primul tur de scrutin”.

Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 voturi pentru, 73 împotrivă, şi două abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum.

Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, modifică Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.

Camera Deputaţilor este for decizional în legătură cu acest proiect.

Tot în 29 mai, Mircea Toader a anunţat că opoziţia a atacat la Curtea Constituţională legea privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol, semnat în Bucureşti la 15 februarie 2013.

El a arătat că Memorandumul cuprinde texte neconstituţionale. „Opoziţia unită, 80 de parlamenatri, am hotărât să atacăm la Curte legea privind Memorandumul cu Rompetrol”, a precizat Toader.

Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în 21 mai, cu 233 de voturi „pentru”, 63 de voturi „împotrivă” şi 26 de abţineri, proiectul de lege privind memorandumul încheiat între statul român şi grupul Rompetrol.

Deputaţii PPDD şi PDL au anunţat atunci că au votat împotriva acestui memorandum, întrucât consideră că va aduce prejudicii statului român.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, declara, în 9 mai, că dacă Parlamentul nu este de acord cu prevederile memorandumului pentru Rompetrol toate înţelegerile vor fi anulate şi se va merge pe formula „ori totul ori nimic” şi susţine că statul ar fi fructificat orice altă şansă de a obţine mai mulţi bani.

Guvernul a anunţat că statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), iar 25 milioane dolari din suma totală reprezintă prima convenită pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorităţii absolute de vot la Rompetrol Rafinare, operaţiunea fiind avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

Potrivit Guvernului, memorandumul include un angajament de cumpărare printr-o procedură competitivă a unui pachet de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare deţinut în prezent de Ministerul Economiei prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, la un preţ minim garantat de 200 milioane dolari.

Din totalul sumei, 175 milioane dolari reprezintă preţul acţiunilor vândute, iar 25 milioane dolari reprezintă prima convenită de către părţi pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorităţii absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite să adopte orice decizie în legătură cu această companie.

Suma va fi plătită către OPSPI la finalizarea tranzacţiei, într-o singură tranşă.

Statul român îşi va menţine o participaţie nediluabilă de 18% pe o perioadă de trei ani, iar după expirarea acestei perioade va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea acesteia. În această perioadă, conform înţelegerii, nu va interveni nicio reducere sau diluare a participaţiei OPSPI la capitalul social al Rompetrol Rafinare.

La finalul acestei perioade, grupul Rompetrol este de acord să participe în cadrul „oricărei proceduri de privatizare” prin care OPSPI va vinde acţiunile rămase şi să ofere un preţ care să reflecte „valoarea justă” a acestor acţiuni, valoare care va fi determinată la momentul vânzării.

Grupul Rompetrol va continua să deţină un drept de preferinţă la cumpărarea acţiunilor rămase.