CCR discută pe 27 februarie sesizarea privind modificarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat luni CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, susţinând, între altele, că printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

Şeful statului precizează, în sesizarea de neconstituţionalitate, că legea a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT.

„Reglementarea ca atribuţie principală a aplicării de „măsuri de prevenire şi combatere a terorismului” de către o autoritate a administraţiei publice centrale, Poliţia Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un „organ de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”. Or, în aceste condiţii, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea unei instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără avizul CSAT, încalcă competenţa de avizare şi rolul prevăzut de art. 119 din Constituţie a acestei autorităţi constituţionale”, se arată în sesizarea preşedintelui.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, arată sursa citată, prin această lege se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă „în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (…) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu”.

Alte articole

Ședința CSAT s-a încheiat, după peste trei ore de discuții. România își pregătește apărarea pentru următorii 20 de ani. CSAT a discutat și despre prezența militară americană în România

Nicușor Dan convoacă CSAT. Prezența militară a SUA în România și înzestrarea Armatei, pe agenda ședinței

Iohannis precizează, în sesizare, că legea a fost adoptată de Senat cu depăşirea termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului.

Şeful statului critică şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, preşedintele susţinând că sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei.

De asemenea, preşedintele Iohannis critică prevederile potrivit cărora poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite poliţistului să conducă o persoană la sediul poliţiei este cazul în care „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”.

În replică, ministrul de Interne Carmen Dan a precizat că proiectul de lege privind autoritatea poliţiştilor nu introduce atribuţii noi de securitate naţională pentru Poliţia Română, nefiind necesar avizul CSAT.