CCR discută pe 4 noiembrie sesizarea lui Băsescu pe legea care abrogă infracţiunea „presiuni asupra justiţiei”

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, preşedintele Traian Băsescu afirmă că legea menţionată a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor mai multor articole din Constituţia României. Este vorba, potrivit documentului menţionat, de articolul 1 alineatul 3, articolul 124 alineatele 2 şi 3, articolul 30 alineatul 6, scrie Agerpres.

Şeful statului arată că infracţiunea ‘presiuni asupra justiţiei’ face parte din categoria infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală.

‘Principiile imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor sunt consfinţite de Art. 124 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată. Prin abrogarea infracţiunii menţionate, aceste principii pot fi afectate, ceea ce se răsfrânge negativ şi asupra bunului mers al justiţiei. Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declaraţii publice ce nu sunt reale, care privesc săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, având drept scop să influenţeze soluţia sau să intimideze pe cei care sunt răspunzători pentru soluţia pronunţată, nu va mai răspunde penal, potrivit noii legi’, se arată în scrisoarea adresată de şeful statului, Curţii Constituţionale.

Traian Băsescu apreciază că, prin abrogarea infracţiunii în discuţie, este eliminată protecţia ce se acordă justiţiei, necesară pentru ca aceasta să fie imparţială şi înfăptuită de judecători independenţi. Totodată, preşedintele aminteşte că existenţa statului de drept implică acţiuni din partea statului prin care să se garanteze buna funcţionare a autorităţilor publice, inclusiv a autorităţii judecătoreşti.

Alte articole

Dragoș Pîslaru, despre banii din PNRR pentru reforma pensiilor speciale: „Comisia Europeană a acceptat să ia în considerare argumentele României. Asta nu înseamnă că ne vor da toți banii sau o parte din bani sau niciun ban”

Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

‘În consecinţă, împiedicarea justiţiei de a-şi îndeplini rolul său în societate, în condiţii de imparţialitate şi independenţă, se impune a fi sancţionată, iar Codul penal reprezintă instrumentul juridic adecvat pentru a respecta exigenţele statului de drept’, se mai precizează în scrisoarea adresată Curţii.

De asemenea, şeful statului aminteşte că incriminarea anumitor fapte ‘ce au rolul de a influenţa sau intimida magistratul’ este în acord cu recomandarea Comisiei Europene referitoare la introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora.

‘Considerăm că prin abrogarea infracţiunii de ‘presiuni asupra justiţiei’ se aduce atingere limitelor în interiorul cărora trebuie să se exercite libertatea de exprimare. Această libertate nu poate fi absolută, ci se subscrie unor limitări. Astfel, dispoziţiile constituţionale interzic acele exprimări care prejudiciază demnitatea, onoarea, dreptul la propria imagine. Or, infracţiunea de presiuni asupra justiţiei reprezenta modalitatea prin care se asigura respectarea acestor prevederi constituţionale şi se asigura sancţionarea abuzului în exercitarea libertăţii de exprimare cu privire la înfăptuirea justiţiei’, afirmă preşedintele în scrisoarea sa.

Legea pentru abrogarea articolului 276 din Codul Penal a fost iniţiată, ca propunere legislativă, de PNL şi adoptată de Parlament în luna februarie a acestui an, însă Traian Băsescu a cerut forului legislativ, pe 18 martie, reexaminarea legii trimisă spre promulgare pe motiv că abrogarea articolului ‘ar putea afecta bunul mers al justiţiei’.

Ulterior, în luna septembrie, cele două Camere ale Parlamentului au respins, în şedinţe separate de plen, cererea şefului statului, adoptând din nou legea în cauză.