‘Aşa fiind, în mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidenţă a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcţii reprezentative în stat şi care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice, asupra actului decizional care priveşte interesul general al societăţii şi, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetăţenilor în autoritatea şi prestigiul instituţiilor statului’, susţin judecătorii Curţii.

În 15 ianuarie, Curtea Constituţională a României a decis că sunt neconstituţionale modificările aduse Codului penal, respectiv dispoziţiile art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art.253 indice 1 din Codul penal.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

CCR arată, în concluziile motivării, că dispoziţiile art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea de modificarea şi completarea unor acte normative exceptează din sfera de incidenţă a noţiunilor de ‘funcţionar public’/’funcţionar’, definite de prevederile art.147 din actual Cod penal, respectiv de ‘funcţionar public’, prevăzută de art.175 din noul Cod penal, pe preşedintele României, pe deputaţi şi pe senatori, persoane care sunt exonerate de răspundere penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar.

De asemenea, prin înlocuirea noţiunii de ‘funcţionar public’ cu sintagma ‘persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145’, sunt exonerate de răspundere penală pentru infracţiunea de conflict de interese toate persoanele care, deşi se circumscriu sferei noţiunii de drept penal a ‘funcţionarului public’, astfel cum este aceasta definită de art.147 din actualul Cod penal, sunt învestite în funcţia sau demnitatea publică prin numire sau alegere.

Totodată, prin eliminarea din sfera actelor care pot constitui infracţiunea de conflict de interese a celor care privesc emiterea, adoptarea, aprobarea şi semnarea actelor administrative sau a hotărârilor privind creaţia şi dezvoltarea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională, infracţiunea este propriu-zis lipsită de conţinut.

Curtea a constatat că, prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, adăugând că fenomenul corupţiei este considerat a fi una dintre cele mai grave ameninţări cu privire la instituţiile statului de drept, democraţie, drepturile omului, echitatea şi justiţia socială, cu efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă.

Judecătorii subliniază că, în condiţiile în care mandatul prezidenţial şi mandatul parlamentar sunt definite ca funcţii de demnitate publică, astfel cum fac referire dispoziţiile din Constituţie, persoanele care ocupă aceste funcţii exercită atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării prerogativelor de putere cu care sunt învestite, la nivelul cel mai înalt în statul român.

Curtea apreciază că, dacă asemenea fapte nu ar fi descurajate prin mijloacele dreptului penal, ar conduce la încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituţional, precum statul de drept, democraţia, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme.

Pe de altă parte, se constată că statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de Constituţie, potrivit căruia ‘cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări’.