CCR îi sfidează pe români. Cum motivează curtea decizia privitoare la declaraţiile de avere: funcţionarii publici nu ar avea date certe despre veniturile soţilor/soţiilor, iar protecţia datelor este esenţială, în contextul dezvoltării Inteligenţei Artificiale

De asemenea, CCR se referă la protecţia datelor, reper constituţional esenţial, mai ales ”contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiilor informaţionale de tipul inteligenţei artificiale şi al proliferării ameninţărilor la adresa securităţii juridice a persoanei”.

Curtea explică, în motivarea publicată miercuri seară, că a analizat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.3 alin.(2), ale art.6 alin.(1) lit.d) şi ale art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Sesizarea a fost făcută de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

CCR precizează că s-au mai dezbătut aspectele vizate, dar actuala sesizare a adus elemente noi.

Alte articole

Decizia CCR de secretizare a declarațiilor de avere a fost publicată în Monitorul Oficial

Marian Enache își încheie mandatul la conducerea CCR. Va rămâne președinte interimar al instituției până în iulie

”În acest sens, Curtea reţine că în cauza de faţă se critică faptul că textul de lege menţionat impune întocmirea declaraţiilor de avere pe propria răspundere, deşi acestea cuprind, pe lângă drepturile şi obligaţiile declarantului, şi pe cele ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Faţă de acest conţinut normativ al art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declaraţia pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informaţii referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta îşi poate asuma răspunderea, în mod direct şi individual. Declaraţia pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ţinut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăşi Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”, se arată în motivare.

Potrivit documentului citat, ”Curtea reţine că instituirea obligaţiei de a declara nu doar drepturile şi obligaţiile proprii, ci şi pe cele ale soţului/soţiei implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv soţ/soţie”.

Citeşte şi: Călin Georgescu, la sediul Poliției Ilfov pentru semnarea controlului judiciar. Susținătorii l-au întâmpinat cu flori și scandări: „Călin, te iubim”

”În privinţa declarării drepturilor şi obligaţiilor copiilor aflaţi în întreţinerea declarantului, potrivit Codului civil, se observă că părinţii pot cunoaşte personal, în mod direct, întinderea acestora cel mult în cazul copiilor minori, întrucât încheie actele juridice în numele acestora, în calitate de reprezentanţi legali, până la împlinirea vârstei de 14 ani, iar în cazul minorilor cu capacitate de exerciţiu restrânsă încuviinţează actele juridice ale acestora, cu excepţiile prevăzute la art.41 alin.(3) din Codul civil. Situaţia este diferită în cazul copiilor deveniţi majori aflaţi în întreţinerea părinţilor până la vârsta de 26 de ani, conform art.499 din Codul civil, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, aceştia având capacitatea de exerciţiu deplină pentru a încheia acte juridice în nume propriu. Este posibil ca, nefiind în egală măsură responsabilizată prin plasarea sub incidenţa aceleiaşi răspunderi penale sau contravenţionale, după caz, această persoană (soţ, soţie sau copil major aflat în întreţinere), care este terţ faţă de obligaţia impusă declarantului, să refuze să le furnizeze, din varii motive, sau chiar să ofere informaţii eronate, astfel că declarantul va fi în imposibilitate de a furniza datele referitoare la patrimoniul acesteia sau va fi pus în situaţia de a menţiona date incorecte, fără să aibă posibilitatea de a le verifica, pentru a evita sancţiunea penală aplicabilă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii sau sancţiunea contravenţională, după caz”, se mai arată în motivare.

În ceea ce priveşte prevederile art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, potrivit cărora Agenţia Naţională de Integritate asigură afişarea declaraţiilor de avere, Curtea face referire, între altele, la protecţia datelor.

”Protecţia datelor vizează protejarea oricăror informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, considerate date cu caracter personal. Noţiunea de protecţie a datelor decurge din dreptul la viaţă privată şi ambele sunt esenţiale în păstrarea şi promovarea valorilor şi drepturilor fundamentale”, se arată în document.

Unul dintre riscurile invocate de judecătorii constituţionali este inteligenţa artiificială:  ” (…) ţinând seama de competenţele Agenţiei Naţionale de Integritate, constatarea neconstituţionalităţii obligaţiei de publicare pe site-ul de internet al acesteia, precum şi pe cel al instituţiei în care declaratul îşi desfăşoară activitatea, a declaraţiei de avere este o expresie a unei realităţi adaptate stadiului actual de evoluţie a societăţii româneşti, în care valorile democraţiei s-au consolidat şi au fost conştientizate la nivel larg, iar protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un reper constituţional esenţial, în special în contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiilor informaţionale de tipul inteligenţei artificiale şi al proliferării ameninţărilor la adresa securităţii juridice a persoanei prin utilizarea la scară largă a acestor informaţii sensibile”.

Citeşte şi: Marian Enache își încheie mandatul la conducerea CCR. Va rămâne președinte interimar al instituției până în iulie

CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.

De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.

Oficialii ANI precizau atunci că portal numără peste 12 milioane de declaraţii publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) şi art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituţionale.

Citeşte şi: Elena Udrea vrea să iasă din penitenciar, după ce a scăpat de opt luni din pedeapsă. Avocatul ei a depus cererea