CCR: Incriminarea conflictului de interese în mediul privat încalcă libertatea economică şi dreptul la muncă

Curtea Constituțională a luat în dezbatere o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal: „Conflictul de interese. (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii au admis cu unanimitate de voturi excepția de neconstituționalitate și au constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.

„Curtea a reținut că noțiunea de ‘raport comercial’ nu mai este expres definită prin legislația în vigoare, împrejurare ce lipsește de claritate și previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală și care este de natură a împiedica determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunii de conflict de interese.

Această lipsă de claritate și previzibilitate a sintagmei ‘raporturi comerciale’ din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalității incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal și la art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și, în consecință, dispozițiilor art.1 alin. (5) din Constituție, precum și libertății individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23 din Constituție”, susține CCR.

Alte articole

Prima reacţie din PNL după ce Nicuşor Dan a trimis la CCR o lege importantă

DOCUMENT. Motivarea CCR a apărut în Monitorul Oficial, cum se schimbă plata pensiilor private pentru români

De asemenea, Curtea Constituțională a luat în dezbatere o excepție de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal: „Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane. (1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

Și în acest caz, CCR a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstituțională.

Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea Constituțională a reținut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat, își satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice, și, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcție publică sau care prestează un serviciu public.

„Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii și integrității exercitării atribuțiilor de către funcționarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispozițiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracțiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertății economice și a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) și art. 45 din Constituție”, declară CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Pătârlagele — Secția penală.

Citeşte şi Raport CSM: O reevaluare a noilor coduri este necesară ca urmare a multiplelor decizii ale CCR