CCR, lovitură pentru aceşti bugetari. Se taie sporul de 25% pentru „suprasolicitare neuropsihică”

Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit, miercuri, că legea prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) primea un spor la salariu de 25% pentru suprasolicitare neuropsihică a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea USR şi partidului Forţa Dreptei pe legea prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică. „Decizia demontează strategia PSD-PNL de a majora veniturile unor categorii de funcţionari aleşi pe sprânceană, cu ignorarea principiilor egalităţii în drepturi şi legalităţii, dar şi a regulilor parlamentare”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.

Zile libere 2023. Angajaţii pot solicita o zi liberă în plus, decontată din bugetul statului

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat constată că Legea pentru modificarea anexei nr.I a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională. În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 75. Curtea a constatat că legea adoptată de Camera de reflecţie viza un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale «Învăţământ», iar forma legii adoptată în Camera decizională a vizat şi un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie». Astfel, adoptată, aceasta apare ca o iniţiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

Alte articole

Nicuşor Dan, victorie la CCR. Anunţul triumfător fost făcut pe Facebook: „Voi continua să intervin de câte ori este nevoie”

Consilierul lui Mugur Isărescu e sigur că CCR nu va bloca reforma pensiilor speciale. ”Este o problemă de echilibru social, care nu poate fi tolerată la nesfârșit”

Pe 21 martie, USR a sesizat Curtea Constituţională, alături de Forţa Dreptei, pe legea PSD-PNL prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.

„De sporuri pentru condiţii vătămătoare pentru unii funcţionari ar fi avut bani PSD şi PNL. De sporuri pentru complexitatea muncii şi suprasolicitare neuropsihică pentru alţi funcţionari, de la ANI, au găsit bani. De creşteri de 50% pentru oamenii lor dintr-o instituţie au găsit iar bani, după cum s-a văzut marţi, când PSD şi PNL au votat cu două mâini majorări de salarii la AFM. De maşini de 4,4 miliarde de lei au avut bani. De pensii speciale au avut şi au bani. Doar pentru învăţători şi profesori nu au bani PSD şi PNL”,a afirmat deputatul USR Cristian Seidler, potrivit comunicatului de presă al partidului.

Diferențe salariale majore. Angajații de la Ministerul Educației au sporuri de opt ori mai mari decât profesorii

Sesizarea către Curtea Constituţională s-a referit, prin urmare, la încălcarea principiului bicameralismului, pe lângă încălcarea principiului legalităţii, dat fiind că măsura că nu a fost justificată şi fundamentată de PSD-PNL.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, miercuri, AGERPRES, judecătorii Curţii Constituţionale au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea pentru modificarea anexei nr. I a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională.

„În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituţionale ale art. 61 alin.(1) coroborate cu cele ale art.75. Curtea a constatat că legea adoptată de Camera de reflecţie viza un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Învăţământ’, iar forma legii adoptată în Camera decizională a vizat şi un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Administraţie’. Astfel, adoptată, aceasta apare ca o iniţiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecţie”, se precizează în comunicat.