CCR: Nu există temei constituţional pentru a obliga premierul să propună lista cu miniştri la 5 zile de la vacantarea funcţiilor

Judecătorii CCR susţin că nu există temei constituţional pentru a obliga premierul să propună lista cu miniştri la 5 zile de la vacantarea funcţiilor. Explicaţia se găseşte în motivarea deciziei din 20 octombrie, prin care CCR a respins sesizarea preşedintelui Senatului, Anca Dragu, privind soluţionarea unui conflict juridic dintre Guvern şi prim-ministrul Florin Cîţu, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, în legătură cu remanierea miniştrilor din luna septembrie.

„Faţă de situaţia de fapt şi de drept ce rezultă din analiza realizată, Curtea constată că nu există temei constituţional pentru a reţine obligaţia prim-ministrului de a propune preşedintelui României o listă de miniştri aprobată de Parlament cu referire la termenul legal invocat în sesizare, adică de 5 zile de la vacantarea funcţiilor de ministru ca urmare a unei remanieri guvernamentale. În lipsa unui temei constituţional care să susţină o astfel de obligaţie, nu poate fi imputată prim-ministrului o conduită neconstituţională astfel motivată. În consecinţă, nu se poate reţine nici teza ‘răsfrângerii’ acestei conduite asupra Guvernului, care ar deveni, astfel, parte în conflict. Desemnarea unor miniştri interimari pe posturile vacante de ministru nu poate avea semnificaţia unui blocaj instituţional. Instituţia interimatului şi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 107 alin. (4) din Constituţie sunt prevăzute tocmai pentru a permite realizarea procedurilor legate de numirea noului sau noilor ministru/ miniştri. Numirea unor miniştri interimari dintre membrii Guvernului reprezintă o soluţie ce asigură stabilitate activităţii ministeriale şi guvernamentale şi are caracter tranzitoriu, prim-ministrul având la dispoziţie 45 de zile pentru a identifica cea mai bună soluţie cu privire la întregirea echipei sale guvernamentale”, spune CCR în motivare.

Citeşte şi: Augustin Zegrean taie speranţele lui Cîţu de a fi premier: „Dacă cineva va sesiza CCR, Curtea va spune că este conflict juridic de natură constituţională”

Judecătorii precizează că nu rezultă nicio împrejurare şi niciun act ori declaraţie politică sau act juridic în care prim-ministrul să-şi fi exprimat intenţia de a nu îşi exercita atribuţia de a propune Parlamentului o remaniere cu schimbarea structurii sau a compoziţiei politice a Guvernului.

Alte articole

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Senat în acord cu decizia CCR. De când se aplică

Călin Georgescu cere desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale a CCR dinaintea anulării alegerilor prezidențiale din 2024: „Anularea a fost un act premeditat. Ce au stabilit într-o oră nu pot avea dovezi într-un an de zile”

De altfel, explică CCR, evoluţiile ulterioare sesizării Curţii, în sensul demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură, nu fac decât să ilustreze în mod practic tezele prezentate „supra” referitoare la raporturile dintre Guvern şi Parlament, respectiv controlul politic pe care Parlamentul îl exercită asupra Guvernului, potrivit Constituţiei, iar Guvernul asupra Parlamentului în sensul de obligare a organului reprezentativ suprem la aprobarea unei liste de miniştri.

Citeşte şi: CCR a respins sesizarea Ancăi Dragu privind remanierea miniștrilor USR

„Din această perspectivă, Curtea constată că situaţia litigioasă adusă în faţa sa, sub aparenţa unui conflict juridic de natură constituţională, se relevă a fi, în realitate, un conflict politic ce excedează competenţei de soluţionare a Curţii Constituţionale”, afirmă judecătorii CCR.

Pe 15 septembrie, Anca Dragu a anunţat că a sesizat CCR cu acest conflict juridic de natură constituţională.

„Solicit instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi prim-ministru, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea prim-ministrului la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului”, declara Dragu.

Pe 2 septembrie, a fost demis ministrul Justiţiei, Stelian Ion, iar pe 7 şi 8 septembrie şi-au dat demisia ceilalţi miniştri USR PLUS şi vicepremierul Dan Barna. Pe 8 septembrie, copreşedinţii USR PLUS, Dacian Cioloş şi Dan Barna, atrăgeau atenţia asupra schimbării compoziţiei politice la nivelul Guvernului.