CCR: O prevedere din Legea 165 din 2013 privind restituirea imobilelor preluate abuziv de regimul comunist este neconstituţională

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin.(4) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, potrivit cărora „comisiile județene de fond funciar și Comisia de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local”.

În urma deliberărilor, CCR a admis excepția de neconstituționalitate cu unanimitate de voturi și a constatat că sintagma „numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” este constituțională în măsura în care nu se aplică și în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

„Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut în esență că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiași surse, CCR a respins, ca neîntemeiată în raport cu criticile formulate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin.(5) din aceeași lege.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului Constanța — Secția I civilă.