CCR: Prelungirea controlului judiciar de către procuror, constituţională doar dacă inculpatul a fost citat şi audiat

Soluția a fost pronunțată în ședința de plen din data de 4 octombrie, în cadrul căreia s-a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2151 alin.(2) și (5) din Codul de procedură penală, potrivit unui comunicat al CCR.

Primul alineat analizat prevede că, „în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile”.

În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor alineatului și a constatat că acestea sunt constituționale „în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art.212 alin.(1) și alin.(3) teza întâi din Codul de procedură penală”, potrivit comunicatului, scrie Agerpres.

Articolul 212 din Codul de procedură penală, la care fac trimitere judecătorii constituționali, prevede la primul alineat că „procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reținere”, iar la al treilea că „măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezența avocatului ales ori numit din oficiu”.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

„În argumentarea soluției pronunțate, instanța constituțională a reținut că desfășurarea procedurii prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, prevăzută la art.2151 alin.(2) din Codul de procedură penală, fără citarea și audierea inculpatului, este de natură a-i încălca acestuia dreptul la apărare, drept fundamental prevăzut de art.24 din Constituție”, se precizează în comunicatul CCR.

CCR a respins în schimb ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2151 alin.(5) din Codul de procedură penală, care prevede că „împotriva ordonanței procurorului prin care, în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond”. Instanța constituțională a constatat că prevederile acestui alineat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat CCR. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de plen vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României.