CCR respinge excepţia ridicată de Dragoş Băsescu în cazul unei sintagme din Codul Penal

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș Băsescu, nepotul fostului președinte Traian Băsescu, cu privire la o sintagmă din articolul 291 din Codul penal, care incriminează traficul de influență.

09 mart. 2017, 12:33
CCR respinge excepţia ridicată de Dragoş Băsescu în cazul unei sintagme din Codul Penal

Tribunalul București admisese, pe 22 iunie 2016, o cerere a lui Dragoș Băsescu de sesizare a CCR cu o excepție de neconstituționalitate vizând articolul 291 din Codul penal care incriminează traficul de influență, mai exact sintagma „lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public”.

Articolul 291 din Codul penal prevede, în primul alineat, că „pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Dragoș Băsescu a fost condamnat, pe 17 ianuarie, de Tribunalul București la doi ani și șase luni închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență. Decizia însă nu era definitivă.

Potrivit DNA, pe 13 martie 2014, „Dragoș Băsescu, beneficiind de ajutorul lui Ciprian Nistor, i-a pretins unui om de afaceri (Sandu Staicu — n.r.), denunțător în cauză, 500.000 de euro pentru o soluție de respingere a arestării într-o contestație formulată de către DIICOT în dosarul ce îl privea și încă 500.000 euro atât pentru obținerea unei soluții favorabile în cauza respectivă, cât și pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestuia”.

„În sprijinul acestor pretenții, Dragoș Băsescu a lăsat să se creadă că are influență pe lângă organele judiciare respective și chiar a promis că va interveni în sensul celor arătate mai sus. Deoarece denunțătorul le-a spus celor doi că nu are posibilitatea să achite o sumă atât de mare și că nici nu dorește să se facă vreo intervenție de acest gen, Dragoș Băsescu i-a propus acestuia ca soluție încheierea unui contract fictiv de consultanță prin care urma să achite suma pretinsă de 1.000.000 de euro, eșalonat, pe o perioadă de până la 2 ani, în funcție de evoluția dosarului. Pentru a nu trezi suspiciuni, contractul respectiv urma să fie încheiat cu o societate de consultanță internațională”, susțin procurorii.