CCR a amânat pe 16 ianuarie decizia privind sesizarea de conflict între Parchetul General şi Parlament pe tema protocoalelor cu SRI

UPDATE Judecătorii constituţionali au amânat miercuri pronunţarea soluţiilor în mai multe dosare, din lipsă de timp. Termenul stabilit este 16 ianuarie 2019.

COMUNICAT CCR

În ceea ce priveşte:

A. Obiecțiile de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art.1 alin.(1), (3) şi (4), art.2, art.3 alin,(1), art.4, art.5 şi art.6 din aceasta, obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, de un număr de 30 de senatori ai Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, și, respectiv, de Președintele României.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul judecător CCR Tudorel Toader, convins că guvernul NU va primi aviz pe noua lege a pensiilor speciale până la 28 noiembrie. ”Mai avem un pic și intrăm în 2026”

Bolojan primește o gură de oxigen. CCR s-a răzgândit și va judeca în 10 decembrie contestația la legea taxelor

B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecție formulată de un număr de 60 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

C. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 și art.12 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil și privind abrogarea art.II alin.(1) și (4) din Ordonanța Guvernului nr.22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, obiecție formulată de un număr de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și deputați neafiliați

D. Sesizările de neconstituționalitate privind Hotărârea Parlamentului României nr.37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România din Camera Deputaţilor şi, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat.

Având nevoie de timp, Curtea Constituțională a amânat începerea dezbaterilor pentru data de 16 ianuarie 2019.

E. Cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Având nevoie de timp, Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru data de 16 ianuarie 2019.

_______

Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a susţinut că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

„Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (…) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (…), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (…) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, declara Iordache la CCR.

La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.

„Parlamentul verifică inclusiv activitatea CSAT, adică a autorităţii autonome învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea SRI. (…) Or, în tot acest context din care rezultă controlul efectiv şi direct al Parlamentului asupra Serviciului Român de Informaţii, credem că este justificată solicitarea de a reconfigura cadrul procesual creat prin prezenta sesizare, în sensul acordării calităţii de parte Parlamentului, alături de Ministerul Public, în conflictul cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conduita generatoare a acestui conflict ar consta în exercitarea sau exercitarea necorespunzătoare de către Parlament a propriilor atribuţii constituţionale (…). Dacă Parlamentul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională menţionată este de presupus în mod rezonabil că ar fi identificat din vreme situaţia pe care prin prezenta o califică ca fiind arbitrară sau contra legii”, a subliniat Nedelcu.

Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.

Urmarește RomaniaTV.net și pe