Premiul Nobel pentru Literatură 2024 a fost atribuit scriitoarei sud-coreene Han Kang. Cărtărescu era şi în acest an favorit!

Premiul Nobel pentru Literatură 2024 a fost obţinut de Han Kang. Mats Malm, secretarul permanent al Comitetului Nobel, a făcut anunţul.

Han Kang s-a născut în 1970 în oraşul sud-coreean Gwangju înainte de a se muta cu familia la Seul, la vârsta de nouă ani. Ea provine dintr-un mediu literar, tatăl fiind un reputat romancier. Pe lângă scris, s-a dedicat şi artei şi muzicii, ceea ce se reflectă în întreaga sa producţie literară.

Han Kang şi-a început cariera în 1993 cu publicarea unor poezii în revista Literature and Society. Debutul său în proză a avut loc în 1995, cu colecţia de povestiri „Love of Yeosu”, urmată la scurt timp de alte câteva lucrări în proză, atât romane, cât şi povestiri. Printre acestea se remarcă romanul „Your Cold Hands” (2002), în care transpare interesul lui Han Kang pentru artă. Cartea reproduce un manuscris lăsat în urmă de un sculptor dispărut care este obsedat de realizarea unor mulaje din ghips ale corpurilor feminine.

Marea descoperire internaţională a lui Han Kang a venit cu romanul „The Vegetarian”, 2015. Scrisă în trei părţi, cartea portretizează consecinţele violente care apar atunci când protagonista Yeong-hye refuză să se supună normelor de consum alimentar.

Alte articole

Mircea Cărtărescu, declaraţia care-i va inflama pe românii din Diaspora: „Au început să-şi urască propria ţară, au vrut să o distrugă”

Cărtărescu a ratat Nobelul, dar a dat o replică de Oscar. Ipostaza genială în care s-a fotografiat scriitorul român

Lucrările lui Han Kang sunt caracterizate de o dublă expunere a durerii, o corespondenţă între chinul mental şi cel fizic.

În opera sa, Han Kang se confruntă cu traume istorice şi seturi invizibile de reguli şi, în fiecare dintre lucrările sale, expune fragilitatea vieţii umane. Ea are o conştiinţă unică a legăturilor dintre trup şi suflet, dintre cei vii şi cei morţi, iar prin stilul său poetic şi experimental a devenit un inovator în proza contemporană, este caracterizarea lui Anders Olsson, preşedinte al Comitetului Nobel.

Ştirea iniţială: 

În 2009, scriitoarea de origine română Herta Müller a câștigat Nobelul pentru literatură. După 15 de ani, astăzi, Mircea Cărtărescu (68 de ani) are șansa să aducă din nou României cel mai râvnit premiu din literatura mondială.

Casele de pariuri îl creditează pe Cărtărescu cu șansa a 18-a la câștigarea Nobelului. Cota lui, potrivit casei de pariuri britanice Ladbrokes, este 25, care pare uriașă, cu șanse minime să fie valorificată. Lucrurile nu stau însă chiar așa din cel puțin două motive. Cărtărescu a mai fost pe lista scriitorilor cu șanse bune să ia Nobelul, iar anul acesta, în mai, a fost recompensat cu Dublin Literary Award, pentru romanul ”Solenoid”. Premiul luat în Irlanda înseamnă mult mai mult decât cei 100.000 de euro primiți de scriitor; este un semn uriaș de recunoaștere și totodată un semnal că scriitorul român poate da lovitura și astăzi, la Nobel.

Citește și Marcel Ciolacu, anunț important pentru români: ”Vă dau o veste tristă azi: nu va fi nicio creștere a cotei de TVA”

Favorita caselor de pariuri pentru premiul Nobel 2024 este scriitoarea chineză Can Xue, care are cota 10 să câștige. Chinezoaica a fost creditată cu prima șansă și anul trecut, însă a pierdut în favoarea norvegianului Jon Fosse. Iată, așadar, un nou argument în favoarea șanselor lui Cărtărescu, cel puțin la nivel teoretic.

Premiul Nobel pentru literatură este acordat de Academia Suedeză. Câștigătorul de anul acesta va fi recompensat cu 11 milioane de coroane suedeze (circa 9,7 milioane de euro).

Cărtărescu ar putea intra pe lista selectă ce include nume ca Anatole France, Thomas Mann, Ernest Hemingway sau Albert Camus  

Prestigioasa distincție a fost acordată prima oară în 1901. De atunci, printre câștigători s-au numărat nume ca Henryk Sienkiewicz, Rudyard Kipling, Romain Rolland, Anatole France, George Bernard Shaw, Thomas Mann, Luigi Pirandello, Eugene O’Neill, William Faulkner, Ernest Hemingway, Albert Camus, John Steinbeck, Alexandr Soljenițîn și Gabriel García Márquez.

Cele mai surprinzătoare nume de pe lista completă a laureaților sunt Sir Winston Churchill, premierul Marii Britanii în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, și Bod Dylan, muzicianul american considerat unul dintre cei mai influenți artiști din toate timpurile. Dylan a luat Nobelul în 2016, datorită versurilor sale.

Citește și Ne îngrășăm după ce renunțăm la țigări? Doctorul Marius Sava explică totul!

Iată lista ultimilor zece câștigători, centralizată de news.ro.

2023: Jon Fosse (Norvegia) „pentru piesele şi prozele sale inovatoare care au dat glas celor de nespus”

2022: Annie Ernaux (Franţa) pentru „curajul şi acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, distanţele şi constrângerile colective ale memoriei personale”

2021: Abdulrazak Gurnah (Marea Britanie) pentru „relatarea sa empatică şi intransigentă a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor prinşi între culturi şi continente”

2020: Louise Glück (SUA) „pentru vocea sa poetică distinctivă, care, prin frumuseţea sa austeră, face universală existenţa individuală”

2019: Peter Handke (Austria) „pentru opera sa influentă care, cu ingeniozitate lingvistică, a explorat periferia şi singularitatea experienţei umane”

2018: Olga Tokarczuk (Polonia) „pentru o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, simbolizează trecerea graniţelor ca formă de viaţă”

2017: Kazuo Ishiguro (Marea Britanie) „care a dezvăluit, în romane de o puternică forţă emoţională, abisul din spatele simţului iluzoriu al conectării noastre cu lumea”

2016: Bob Dylan (SUA) „pentru crearea unor noi moduri de expresie poetică în cadrul marii tradiţii a muzicii americane”

2015: Svetlana Aleksievici (Belarus) „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în epoca noastră”

2014: Patrick Modiano (Franţa) „pentru arta memoriei cu care a evocat cele mai insesizabile destine umane şi a dezvăluit lumea Ocupaţiei”