Ce cred românii despre serviciile medicale din ţara noastră şi despre corupţia din sistemul sanitar

Sistemul public de sănătate continuă să reprezinte principala opţiune pentru cea mai mare parte a pacienţilor, din considerente ce ţin de gratuitatea și accesibilitatea serviciilor, de recomandări primite din partea medicilor de familie, dar şi de încrederea în competenţa medicilor din sistemul public. Totuşi, vulnerabilităţile generate de calitatea scăzută a serviciilor, în special în spitale, costurile suplimentare pentru medicamente necesare pe durata spitalizării, precum şi percepţia conform căreia sistemul este profund măcinat de corupţie, la diferite niveluri, continuă să fie percepute ca principalele probleme ale sistemului sanitar românesc, potrivit unui comuncat al AID România.

Un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că o mare parte a pacienţilor nu cunosc care le sunt drepturile, unii dintre aceştia considerând chiar că ar avea anumite obligaţii care nu sunt în concordanţă cu legislaţia. În acest sens, este necesară şi oportună o mai bună informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în calitate de pacienţi, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel naţional și local.

CITEŞTE ŞI Pacienţii cu forme rare ale unor boli vor beneficia de tratament cu molecule noi

În ceea ce priveşte soluţiile propuse de respondenți pentru asigurarea unui act medical de calitate, acestea vizează în principal aspecte precum: asigurarea resurselor materiale și umane necesare, creşterea nivelului de salarizare și profesionalizare a personalului medical din sistemul public de sănătate, cât și îmbunătățirea comunicării medic-pacient.

Alte articole

Alexandru Rogobete: Ministerul Sănătăţii a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68.7% din bugetul total alocat Sănătăţii prin PNRR. Sunt investiţii reale, vizibile şi incontestabile

Încă două femei au ajuns la spital cu suspiciune de infecție cu lepră. Anunțul făcut de Ministerul Sănătății

Faţă de cercetarea similară realizată în 2013, datele nu au suferit schimbări semnificative. Gradul de mulţumire faţă de calitatea serviciilor de sănătate este comparabil cu anul 2013. Asemănător rezultatelor din 2013, din punct de vedere socio-demografic, bărbaţii se arată mai critici cu privire la calitatea serviciilor, precum şi persoanele de peste 50 ani cu educaţie medie.

Dreptul de a fi informaţi în legătură cu starea de sănătate şi intervenţiile medicale propuse este cunoscut de 65% dintre respondenţi, faţă de 78% în 2013, o scădere semnificativă statistic. Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) nu cunosc faptul că pacienţii au dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală, iar 5 din 10 intervievaţi nu cunosc faptul că informaţiile confidenţiale privind starea de sănătate pot fi divulgate doar dacă îşi dau consimţământul explicit.

De asemenea, în 2014, gradul de „revendicare” al non-drepturilor (false drepturi) de către respondenţi este mai mare decât în 2013, fapt ce poate fi cauzat de slaba informare sau înţelegerea greşită a drepturilor şi obligaţiilor pacienţilor din România. Analizând răspunsurile persoanelor intervievate în 2013-2014, se constată o lipsă de informare a unui segment al pacienţilor cu privire la drepturile acestora în cadrul sistemului de sănătate. În aceste condiţii, simpla postare a informaţiilor privind drepturile şi obligaţiile pacienţilor în cadrul unor spitale apare ca insuficientă, fiind necesară aplicarea unei strategii consecvente de popularizare a drepturilor pacienţilor.

Obiectivele cercetării au vizat identificarea gradului de satisfacţie generală a cetăţenilor cu privire la calitatea serviciilor de sănătate din România şi pentru diferite tipuri de asistenţă medicală, identificarea tipurilor de probleme ce ţin de calitatea serviciilor acordate în sistemul public de sănătate şi clasificarea acestora în funcţie de amploarea şi gravitatea pe care o au în percepţia cetăţenilor, măsurarea nivelului de corupţie percepută de respondenţi, în funcţie de categorii de fapte, măsurarea percepţiei asupra corupţiei din sistemul public de sănătate şi din administraţia publică a sistemului de sănătate, identificarea principalelor percepţii referitoare la cauzele fenomenului şi, nu în ultimul rând, identificarea unor soluţii la problemele furnizării serviciilor publice de sănătate.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 18 ani şi peste. Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Universul cercetării a fost format din populaţia adultă a României, cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban şi rural.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociația pentru Implementarea Democrației, și este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative”.

Proiectul reprezintă o inițiativă inovativă și de anvergură, în contextul eforturilor anticorupție ale României din ultimii ani, şi confirmă angajamentul Ministerului Sănătății în demersul de a aplica politici coerente de promovare a integrității la nivelul sistemului sanitar. Demersurile iniţiate şi activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect au fost menţionate pozitiv în rapoartele din ultimii trei ani ale Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.