Potrivit acesteia, aproape toate alimentele, cu excepția alcoolului și zahărului, sunt surse de proteine. Cartofii, pâinea integrală, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.

„O dietă vegetariană diversă care să includă fructe, legume, cereale, nuci și semințe acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine. Și aici un rol important îi revine nutriționistului care poate stabili un program nutrițional echilibrat, mai ales și în situația în care persoana în cauză are și un surplus de kilograme care trebuie pierdute”, a afirmat Alexandrescu, citată de Agerpres.

Alte Articole

Raluca Pastramă, desfiinţată de Loredana, sora ei vitregă. ...

6 reguli pentru o apariție chic la evenimente elegante

Laura Lavric, ipostază jenantă la ginecolog: „Mi-a fost ...

Dietele vegetariene sunt sărace în lipide ceea ce explică incidența scăzută la boli cardiovasculare, afecțiuni cronice și cancer a celor care aleg acest regim alimentar, a precizat Alexandrescu.

Citeşte şi  Cea mai puternică rugăciune din Postul Paştelui

De unde ne luăm grăsimile?

Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, semințele, avocado și nuca de cocos. „Vitamina D nu se găsește în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute, de 2-3 ori pe săptămână, este suficientă pentru sinteza vitaminei D.

Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat și se găsește în legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, semințe de susan, soia, smochine și broccoli. Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar în cantitate mai mare decât cea recomandată zilnic. Se găsește în cereale neprelucrate, legume proaspete și nuci”, a explicat Lygia Alexandrescu.

Citeşte continuarea pe click!sanatate.ro