Ce este embolismul pulmonar. Această afecţiune poate cauza decesul pacienților cu forme grave de COVID-19

Ce este embolismul pulmonar. Un astfel de cheag se formează cel mai des în picioare, din cauza circulaţiei sangvine deficitare, afecţiune numită şi tromboză venoasă profundă. Embolismul pulmonar este a treia cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară, după infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral.

În Statele Unite, incidenţa embolismului pulmonar este în continuă creştere: se estimează că sunt peste 650.000 de noi cazuri anual. În 60-80% din cazuri, embolismul pulmonar este cauzat de tromboza venoasă profundă, iar în peste 50% din cazuri, pacienţii nu prezintă simptome, potrivit healthline.com, citat de Csid.ro.

Ce este embolismul pulmonar

În funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, dar şi de starea generală de sănătate, simptomele embolismului pulmonar pot varia de la forme uşoare la unele grave, chiar ameninţătoare de viaţă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din fericire, dacă este depistat la timp, embolismul pulmonar poate fi tratat cu succes. Însă trebuie ţinut cont că riscul de formare a cheagurilor de sânge rămâne în continuare ridicat, mai ales dacă nu se ţine cont de anumite recomandări.

Alte articole

FACIAS, scrisoare deschisă către Ilie Bolojan: „Trageți la răspundere vinovații din dosarul Pfizer! NU obligați românii să achite nota de plată de 600 de milioane de euro”

FACIAS a făcut plângere penală: Vaccinuri anti-COVID 19 expirate în valoare de peste 400 de milioane de euro

Potrivit unui studiu publicat în revista European Respiratory, pacienții diagnosticați cu forme grave de COVID-19 sau care suferă de sindromul COVID-lung prezintă destul de frecvent (în aproximativ 15% din cazuri) evenimente trombotice care le pot pune în pericol viața dacă nu se instituie un tratament rapid și adecvat.

În majoritatea situațiilor, embolismul pulmonar este descoperit la tomografia computerizată, recomandată atunci când simptomele respiratorii se agravează.

De asemenea, în studiul citat se menționează că embolismul pulmonar este asociat cu o mortalitate ridicată (peste 25%) la pacienții internați în secțiile de Terapie Intensivă.

Citeşte şi: Beatrice Mahler: „Boala COVID s-a schimbat. Unii pacienţi dezvoltă forme brutal de violente”

Care sunt simptomele embolismului pulmonar

Simptomele embolismului pulmonar variază în funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, precum şi de starea generală de sănătate. Cel mai frecvent simptom al embolismului pulmonar este scurtarea respiraţiei, însoţită de senzaţia de lipsă de aer apărută gradual sau brusc.

Conform webmd.com, alte simptome ale embolismului pulmonar includ: durere ascuţită în piept, care se agravează la efort sau când tuşeşti, dureri de spate, tuse cu sau fără spută cu urme de sânge. transpiraţie abundentă, senzaţie de leşin sau ameţeală, învineţirea unghiilor sau a buzelor, umflarea unui picior sau a unei mâini (în funcţie de locul unde s-a blocat cheagul de sânge), durere sau sensibilitate la nivelul picioarelor, în timpul mersului sau staţionării, roşeaţa sau discoloraţia locală a pielii în zona afectată, creşterea în volum a venelor mâinilor sau picioarelor, febră, ritm cardiac accelerat sau neregulat, hipotensiune arterială, anxietate, puls diminuat sau pierderea conştienţei.

Cheagurile de sânge masive care blochează arterele pot avea numeroase cauze, principala fiind, aşa cum s-a menţionat anterior, tromboza venoasă profundă. Potrivit vascular.org, alte cauze ale formării cheagurilor de sânge pot fi: fracturile sau rupturile musculare, sedentarismul sau statul în şezut ori în picioare, în aceeaşi poziţie, o perioadă îndelungată, sarcina, contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală pe bază de estrogen, cancerul pancreatic, de colon, de stomac, de sâni, limfomul, leucemia, infecţia cu HIV, boala Behçet, insuficienţa cardiacă congestivă, infarctul de miocard, policitemia, lupusul eritematos, trombofilia sau bolile inflamatorii intestinale.

Embolismul pulmonar: tratament

În majoritatea cazurilor de embolism pulmonar, tratamentul constă în administrarea de medicamente anticoagulante (heparină, warfarină etc.), care au rolul de a subţia sângele şi de a distruge cheagul de sânge.

În alte situaţii se introduce cu ajutorul unui cateter un agent trombolitic în vecinătatea sau chiar la nivelul cheagului de sânge, care are drept consecinţă dizolvarea trombului – procedură numită tromboliză locală ghidată pe cateter. Această terapie este indicată însă doar în cazul în care pacientul este într-o stare gravă, care îi pune în pericol viaţa, deoarece prezintă şi anumite riscuri, cum ar fi hemoragia internă severă, potrivit mayoclinic.org, citat de sursa menţionată mai sus.

Intervenţiile chirurgicale sunt ultima opţiune la care se apelează în tratamentul embolismului pulmonar, dacă toate celelalte terapii nu dau rezultate sau sunt contraindicate. În cazul în care un pacient nu poate urma tratament cu anticoagulante, medicul poate recomanda inserarea unor filtre de vena cavă permanente, care împiedică deplasarea cheagului de sânge spre plămâni, dar nu opresc dezvoltarea acestuia.