Ce făceau Boagiu şi Igaş în plină avertizare de cod galben de viscol şi ninsori

Ordinul aprobat de cei doi miniştri ai fostului Cabinet Boc a fost semnat de Anca Boagiu în 22 decembrie 2011 şi de Traian Igaş în 17 ianuarie 2012 dar prevederile sale nu au intrat nici până la acest moment în vigoare, urmând să opereze după 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Ordinul celor doi foşti miniştri din Cabinetul Boc, intitulat „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, purtând indicativul AND 525-2011, a apărut în Partea Întâi a Monitorului Oficial numărul 84 din 2 februarie 2012.

În 2 februarie, fostul premier Emil Boc îi avertiza pe prefecţi să nu cumva să se se declare luaţi prin surprindere de venirea celui de-al doilea val de ninsori, viscol şi ger. Un bulgar deja murise cu câteva zile în urmă, intoxicat cu monoxid de carbon, după ce a rămas blocat, împreună cu soţia sa, în maşina înzăpezită pe drumul de la Bucureşti la Giurgiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Capitolul I al „normativului”, întins pe mai mult de patru pagini, cu o logică de plasare a virgulelor care sfidează orice îndreptar, documentul explică abrevierile folosite, defineşte noţiuni precum accidentul de circulaţie, explică particularităţile fiecărui fenomen meteo în parte – cu diferenţele dintre ele, fără a omite măzărichea sau gheţuşca – ba chiar dezvoltă şi noţiuni precum vizibilitatea: „distanţa maximă până la care, un obiect luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiţiile atmosferice date”.

Alte articole

Ce dietă ține Mihaela Cambei, sportiva de 23 de ani care a făcut istorie la haltere: „Alimente care mă ajută să am energie”

ANAF, încasări de milioane la licitațiile pentru bunuri confiscate. Cu cât s-au dat ceasurile lui Sorin Blejnar și mașina lui Dinu Pescariu

Gradul de înzăpezire, de exemplu, este definit în textul actului normativ ca fiind „etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea”. Gradul de înzăpezire „este influenţat de configuraţia profilului transversal al drumului, poziţia drumului faţă de direcţia vântului, tăria vântului (viteza), volumul de precipitaţii” şi „exprimă, de regulă, pericolul de înzăpezire prin factorii care îl determină, dar şi înzăpezirea produsă la un anumit moment în timpul iernii”.

Actul normativ explică şi ce reprezintă precipitaţiile: „particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori şi ating suprafaţa solului”.

În fine, Capitolul II se referă la modul de organizare a intervenţiilor pentru „asigurarea circulaţiei rutiere în perioada de iarnă”. Măsurile de luat pentru cei de la secţiile de drumuri naţionale sunt de patru categorii: măsuri pregătitoare, măsuri de prevenire a poleiului şi înzăpezirii, măsuri de deszăpezire şi, în fine, „întocmirea anuală a programelor comune la nivel central”, care trebuie făcută până în lunile premergătoare iernii.

Pentru organizarea intervenţiilor de timp de iarnă, actul normativ citat propune o muncă neîncetată pe întreaga durată a anului. Astfel, administratorii de drumuri trebuie mai întâi să clasifice sectoarele de drum, în funcţie de „nivelul de viabilitate”, adică de importanţa acestora, apoi să elaboreze „programul pregătirilor pentru iarnă”, să facă „planul operativ de acţiune pe timpul iernii” şi, în fine, să organizeze unităţile operative de acţiune. Evident, aceste prevederi nu vor putea opera în această iarnă, ele intrând în vigoare la începutul lunii martie 2012.

Propunerile privind clasificarea sectoarelor de drum în funcţie de importanţă trebuie trimise la centru şi aprobate până la 1 iulie. După acest pas, administratorii de drumuri vor face strategiile pentru fiecare sector de drum în parte şi se vor ocupa de dotările necesare intervenţiilor pentru deszăpezire, proces explicat în detaliu în actul normativ, care prevede termene maxime pentru fiecare pas în parte. În funcţie de importanţa fiecărui sector de drum, actul normativ a stabilit şi patru „niveluri de intervenţie”, cu obiective clare. De exemplu, pentru drumurile cu importanţă vitală precum autostrăzile, drumurile cu patru benzi sau cele cu două benzi care leagă Capitala de municipiile-reşedinţă de judeţ, standardul este ca în opt ore după încheierea viscolului să se poată circula pe cel puţin o bandă pe sens iar după alte 16 ore de la oprirea viscolului să se circule pe toată „partea carosabilă”.

Actul normativ descrie apoi, în limbaj de specialitate, caracteristicile fiecărui utilaj necesar deszăpezirii şi câte anume din fiecare tip sunt necesare fiecărei baze de deszăpezire şi, respectiv, secţie de drumuri naţionale. Acestea vor trebui însă dotate cu mult mai multe decât utilaje de intervenţie, combustibil; şi materiale pentru deszăpezire. Fiecare bază de deszăpezire va avea termometre, giruetă, ministaţii meteo, calculator cu internet, televizor, radio şi GPS.

Pentru prevenirea înzăpezirii drumurilor, soluţia propusă prin actul normativ este „patrularea cu autoutilaje”, permanent în timpul ninsorilor şi viscolelor slabe, „cu utilajele prevăzute pentru această activitate”.

În ziua în care actul normativ a apărut în Monitorul Oficial, Guvernul dispunea închiderea traficului pe alte zece drumuri naţionale, precum şi restricţionarea totală a accesului pe cele două autostrăzi.

Începând de la sfârşitul lunii ianuarie şi până vineri, mai mult de 50 de oameni au murit din cauza ninsorilor abundente şi a viscolului care a troienit zăpada. Nici la trei zile de la oprirea ninsorii şi de la momentul la care viscolul s-a oprit autorităţile nu reuşiseră să deszăpezească drumurile de acces către mai multe zeci de localităţi declarate sinistrate.