Ce îi reproşează CSM lui Ioan Irimie: A avut capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviu

CSM îi reproşează lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea „abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor” din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat, scrie Mediafax.

Ioan Irimie are o vechime în funcţia de procuror de 33 de ani, patru luni şi 21 de zile, obţinând la ultima evaluare a activităţii profesionale calificativul „foarte bine” şi nefiind sancţionat disciplinar în ultimii trei ani (anterior anului 2005, magistraţii erau evaluaţi anual, iar prin modificările aduse de fostul ministru Monica Macovei, aceştia sunt evaluaţi din trei în trei ani-n.r.).

Din analizarea proiectului privind exercitatea atribuţiilor specifice funţiei de procuror şef al Direţiei Naţonale Anticorupţie având în vedere răspunsurile oferite de procurorul Ioan Irimie la întrebările adresate de membri ai Secţiei pentru procurori a CSM în raport cu criteriile de evaluare, s-au constatat următoarele: „procurorul Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, facând confuzie între instituţii atât sub aspect organizatoric, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene”, arată CSM în motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Irimie pentru postul de şef al DNA.

În acest sens, CSM spune că „se reţine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluarilor la care România este supusă în cadrul Mecanismului instituit de Grupul de state impotriva corupţiei (GRECO) cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), respectiv evaluarile la care România este supusă de către Comisia Europeană”.

Totodata, susţine CSM, se observă şi cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA de către candidat, ţinând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcţiei în cadrul Grupului GRECO, precum şi de lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate.

„Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificate pe termen scurt, mediu şi lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, dar şi a propunerilor pentru îmbunătăţirea activitaţii manageriale a DNA, Secţia pentru procurori a CSM reţine că Ioan irimie dovedeşte o lipsă de viziune managerială privind organizarea şi eficientizarea Direcţiei”, scrie CSM în motivarea deciziei sale.

Irimie nu a convins prin expunerea sa cum ar putea pune în practică obiectivele pe care şi le-a propus, cum ar fi resursele umane.

În opinia CSM, incompleta aprofundare a specificului instituţiei s-a evidenţiat, de exemplu, şi în faptul că în proiectul său a reţinut drept vulnerabilitate „instabilitatea cadrului legislativ”, aceasta în condiţiile în care DNA nu s-a confruntat cu aşa ceva, nici referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie sau conexe (ultima modificare datând din primavara anului 2007) nici referitor la cadrul funcţional al instituţiei. Totodată, referitor la statutul magistratului, Irimie a afirmat că o soluţie potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate (procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii fiind cei care sunt inamovibili-n.r.), fapt ce denotă o cunoaştere deficitară a acestei instituţii, mai notează CSM.

În ce priveşte capacitatea de comunicare, de relaţionare şi în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, CSM apreciază că Irimie nu dovedeşte abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass-media şi al transparenţei şi nici preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei. De altfel, Irimie, în opinia CSM, a demonstra incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce priveşte modul de reacţie al şefului instituţiei într-o prezumtivă situaţie în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.

CSM mai notează că Irimie nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate, astfel cum rezultă din situaţia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimul an de activitate în cadrul DNA (condusă de Daniel Morar-n.r.) procurorul neîntocmind niciun rechizitoriu.

Ioan Irimie a fost audiat în 22 noiembrie de Secţia pentru procurori a CSM, iar avizul acesteia este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Traian Băsescu.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, luni, ministrului Justiţiei hotărârile de respingere a candidaturilor pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al DNA, pe Ioan Irimie acuzându-l, între altele, că nu cunoaşte instituţiile UE, iar pe Tiberiu Niţu că are o rezistenţă scăzută la stres.