Este pentru a doua oară consecutiv când executivul comunitar face acest lucru, după ce în februarie, la prezentarea previziunilor de iarnă, a revizuit în sus estimările de creştere economică, prognozate în toamnă la 2,1% în 2014 şi 2,4% în 2015, potrivit Agerpres.

Economia poate să crească în T1 2014 cu până la 4%. Estimările pentru întregul an sunt între 2 şi 3,5%

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou hipermarket în România. Preţul produselor va fi diferit ...

Bani de la stat în conturile anumitor români înainte de Paște. ...

Economia României a depăşit aşteptările şi a avut o creştere de 3,5% în 2013, aceasta fiind determinată de producţia industrială robustă şi de recolta abundentă care a alimentat exporturile, se menţionează în document.

Creşterea ar urma să încetinească în următorii doi ani, apreciază CE în previziunile economice de primăvară, dar va rămâne solidă, fiind estimată la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015.

FMI crede în continuare că România va înregistra în 2014 o creştere economică de 2,2%

Reformele structurale, precum liberalizarea pieţelor energiei şi noul Cod al muncii, încep să-şi arate roadele. De asemenea, cererea internă ar urma să depăşească gradual exporturile ca principal motor al creşterii, notează CE în capitolul referitor la România din previziunile de primăvară.

Investiţiile ar urma să ia din nou avânt în acest an, susţinute de o mai bună absorbţie a fondurilor UE pe măsură ce unele proiecte de infrastructuri majore avansează. Consumul privat ar urma să crească moderat pe măsură ce se ameliorează şi încrederea consumatorilor şi venitul disponibil creşte pe baza unei majorări reale a salariilor.

În 2013, balanţa comercială în bunuri şi servicii s-a îmbunătăţit semnificativ, pe măsură ce exporturile au crescut puternic iar creşterea importurilor a rămas slabă. Contribuţia exporturilor nete la creştere urmează însă să se atenueze puternic în 2014 şi să devină negativă în 2015.

CE revizuieşte în creştere estimarea privind inflaţia medie anuală din România în 2014, de la 2,4% la 2,5%, şi în scădere pe cea pentru 2015, de la 3,4% la 3,3%.

Scăderea inflaţiei a fost semnificativă în a doua jumătate a lui 2013, ca urmare a unei scăderi preţurilor la alimente datorită recoltei agricole bune şi a reducerii TVA la pâine şi făină şi la alte produse de bază.

Inflaţia medie anuală ar urma să scadă până la 2,5% în 2014 în contextul unor minime istorice în prima jumătate a anului, tot datorită scăderii preţurilor la alimente, dar şi a unei creşteri în a doua jumătate a anului, şi a resimţirii efectului aplicării unei accize mărite la combustibil începând cu 1 aprilie 2014.

Pe măsură ce cererea internă îşi va reveni, inflaţia medie anuală ar urma să ajungă de 3,3% în 2015.

În februarie, când au fost prezentate previziunile economice de iarnă, CE estima că inflaţia medie anuală în România va descreşte de la 3,2% în 2013, la 2,4% în 2014, urcând apoi la 3,4% în 2015.

Nivelul estimat al inflaţiei în noiembrie anul trecut era de 2,5% pentru 2014 şi 3,4% în 2015, ceea ce înseamnă că executivul comunitar a revizuit în scădere prognoza privind inflaţia din România pentru 2014 în februarie, dar acum aceasta a revenit la acelaşi nivel.

Riscurile la adresa creşterii economice din România includ efectele unui proces mai rapid de deleveraging din partea instituţiilor financiare şi a gospodăriilor şi un potenţial efect negativ al recoltei de cereale record din 2013 şi a performanţei industriale solide. Pe de altă parte, creşterea ar putea fi favorizată de o creştere a investiţiilor indusă de o absorbţie mai bună decât era prevăzută a fondurilor UE.

În ciuda creşterii economice robuste din 2013, rata şomajului a crescut la 7,3%, iar numărul total al angajaţilor a scăzut, în principal din cauza scăderii numărului de persoane care activează în regim independent. În 2014 şi 2015, măsurile politice, în special cele îndreptate spre combaterea şomajului în rândul tinerilor, ar trebui să-şi arate roadele, notează CE. Rata şomajului ar urma să scadă la 7,2 şi respectiv 7,1% în 2014 şi 2015.

Totuşi, în ciuda unui declin continuu în vârsta populaţiei active, forţa de muncă ar urma să crească din nou pe fondul reducerii uşoare a ratei şomajului. Pe de altă parte, muncitorii individuali ar urma să resimtă moderat în venituri creşterea din 2014 şi 2015, în ciuda unei majorări semnificative a salariului minim în acest an. Spre deosebire de 2013, salariile din sectorul privat ar urma să crească mai repede decât cele din sectorul public până în 2015.

Deficitul bugetar a fost redus de la 3% în 2012 la 2,3% din PIB în 2013. Pentru 2014, deficitul bugetar este prognozat la 2,2% din PIB. În ceea ce priveşte cheltuielile, proiecţia ţine cont de indexarea pensiilor, de majorarea limitată şi ţintită a salariilor în sectorul public şi de necesitatea creşterii resurselor pentru cofinanţarea proiectelor aprobate de CE.

În 2015, deficitul bugetar ar urma să scadă din nou, până la 1,9% din PIB, pe măsură ce veniturile cresc moderat, pe fondul transformării cererii interne în principalul motor al creşterii.

Datoria publică ar urma să crească de la 38,4% în 2013 la circa 40% în 2014 şi să se stabilizeze la acest nivel în 2015. Riscurile privind proiecţiile bugetare în 2014 şi 2015 sunt legate în principal de controlul cheltuielilor în perioada alegerilor şi de colectarea taxelor, mai notează executivul comunitar.