Orice fel de măsuri ar fi în acest moment necesare pentru a recrea locuri de muncă şi statul trebuie să se implice neapărat dacă vrea să mai aibă cetăţeni care să plătească taxe în 2020, potrivit Ziarului Financiar.

 

Accelerarea absorbţiei de fonduri europene trebuie să fie prioritatea nr. 1. Premierul trebuie să răspundă direct pentru acest lucru.

 

Guvernul şi-a asumat pentru 2012 o absorbţie de 5 miliarde de euro fonduri europene, de opt ori mai mult decât în 2011. În condiţiile în care sursele financiare externe sunt greu de găsit şi scumpe, iar constrângerile bugetare nu lasă loc de stimulare economică, fondurile europene reprezintă singura soluţie pentru a ridica economia. Pentru aceasta, este important ca Leonard Orban să aibă într-adevăr putere în viitorul guvern şi să tragă la răspundere responsabilii celor şapte axe sectoriale din ministere, iar cele mai importante proiecte de investiţii pe bani europeni să fie urmărite direct pe teren.

 

Guvernul a schiţat anul trecut o listă cu 100 de investiţii ce urmează a fi făcute cu fonduri de la UE, acestea fiind considerate prioritare.

 

Cele mai multe proiecte de pe această listă sunt cele de transport şi de mediu. Una dintre căile pentru creşterea absorbţiei în economie a banilor de la UE este programul de transport. Aceasta este şi linia pe care au venit printre cele mai mici sume de la Bruxelles. La sfârşitul anului trecut plăţile definitive făcute de UE pentru proiectele de transport se cifrau la 154 milioane de euro, 2,2% din total. Programul de transport pe bani de la UE este vital, în condiţiile în care România are la dispoziţie 4,5 miliarde de euro pentru a dezvolta cu aceşti bani reţeaua locală de autostrăzi.

 

La fondurile structurale se adaugă fondurile pentru agricultură estimate la 2 miliarde de euro în 2011, din care cea mai mare parte sunt plăţi directe.

 

Listarea pe bursă a companiilor de stat. Noul Guvern trebuie să continue şi să accelereze programul de listare la bursă a companiilor de stat, asumat de fostul executiv condus de Emil Boc.

 

Listarea companiilor de stat este cea mai eficientă metodă prin care se pot controla rezultatele financiare ale companiilor de stat şi se poate forţa eficientizarea acestora.

 

O ordonanţă de urgenţă, 109/ decembrie 2011, stabileşte reguli clare de transparenţă pentru companiile de stat, dar pentru implementarea acestora cel mai eficient este ca societăţile să fie listate astfel încât un număr cât mai mare de acţionari să urmărească situaţiile financiare şi modul în care sunt administrate companiile.

 

În plus, vânzarea pe bursă a unor pachete de acţiuni aduce bani la buget pentru stat, iar companiile pot derula ulterior majorări de capital pentru a se finanţa de pe piaţă şi pentru a derula ulterior investiţii.

 

Producătorii de energie Hidroelectrica, Nuclearelectrica, companii care au nevoie de investiţii importante, au anunţat deja că se vor lista la bursă prin majorări de capital.

 

Plan naţional de creare de locuri de muncă.

 

Lipsa locurilor de muncă este cea mai gravă problemă cu care se con­fruntă în acest moment România, chiar dacă cifrele şomajului nu ar arăta-o. Pentru că aceste cifre sunt înşelătoare.

 

Rezultatul recensământului de anul trecut este clar: mulţi dintre cei 2,6 mi­lioane de români care au plecat provin din judeţele dezindustrializate; este clară legătura între dezindustrializare şi depopulare.

 

Administraţia trebuie să elaboreze rapid un „plan naţional de creare a lo-curilor de muncă”. Cum stimulezi crearea de noi locuri de muncă? Prin avan­­tajele pe care le creezi anga­jato­rului, prin sprijinirea la scară naţională a IMM-urilor.

 

Taxe zero, de exemplu, pe cinci ani pentru orice loc de muncă nou creat (cu condiţia menţinerii lui pentru o perioadă care să fie stabilită) pentru un business cu o cifră de afaceri mai mică de 50.000 de euro pe an; sau taxe zero, dacă angajează 50 de oameni, dintre care jumătate cu studii superioare, astfel că cel care începe o facultate să ştie că are o şansă de a-şi găsi un job; crearea de clus­tere în „oraşele moarte”, în loca­lităţile care acum par că nu mai au nicio şansă de supravieţuire.

 

Apoi: dacă tot au plecat din România 2,6 milioane de oameni, de ce să nu creezi din acest fapt un avantaj? Trebuie examinată ipoteza unui mi­nister al românilor din afara graniţelor. Acesta ar putea să creeze o bază de date solidă: câţi au plecat, câţi copii au cu ei, ce este de făcut să se întoarcă? De ce să nu le pui la dispoziţie instrumente să-şi deschidă în România o afacere?

 

Dacă tot sunt plecaţi un milion de români în Italia, de ce nu ar învăţa italiana copiii rămaşi acasă astfel încât, odată plecaţi la părinţi, să se integreze mai uşor, dar şi să păstreze legătura cu „acasă”, iar părinţii să ştie că rămânerea aici nu-i va crea un obstacol de limbă. Românii plecaţi în străinătate trebuie atraşi să creeze locuri de muncă în România. Citește articolul pe ZF.ro