Ce propune Guvernul pentru salarizarea bugetară în 2020. Ce indemnizaţii se plafonează

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost trimis în Parlament de Executiv cu asumarea răspunderii, iar astăzi are loc ședința comună a celor două Camere prin care Guvernul își angajează răspunderea pe acest proiect. Măsurile sale nu mai sunt astfel dezbătute și votate în Parlament, mergând apoi la promulgare.

Într-o primă parte, proiectul vine cu plafonarea indemnizațiilor pentru demnitarii publici la nivelul din decembrie 2019 pentru tot anul care urmează. Acestea se stabilesc pe baza coeficienților din lege și a salariului de bază minim brut. În condițiile în care, de la 1 ianuarie, salariul minim se va majora de la 2.080 la 2.230 de lei, ar fi trebuit ca și indemnizațiile demnitarilor să se majoreze de anul viitor, dar Executivul propune înghețarea lor.

Este prevăzută menținerea indemnizației de hrană la același nivel din 2019 și în 2020 – mai exact la 346 de lei, sumă ce reprezintă valoarea brută a indemnizației lunare.

Apoi, indemnizația de merit se va menține și în 2020 la nivelul de 6.240 de lei. 

Alte articole

Căpușarea bugetului de stat prin contracte „la dublu”: Raportul care arată că există mai multe contracte decât numărul angajaților

Ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, îl suspendă din funcție pe președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Silviu Răzvan Avram a fost menținut în funcție, deși ar fi trebuit suspendat în urmă cu jumătate de an, când a fost trimis în judecată

De asemenea, proiectul cu vine cu intens dezbătutul subiect al ultimelor săptămâni: încetarea cumului salariului de la stat cu pensia, inclusiv cea de serviciu sau cu indemnizația pentru limită de vârstă. Cei care sunt angajați în continuare la stat vor trebui să aleagă între cele două tipuri de venituri, de la anul.

Multe modificări din proiect vizează chiar Legea salarizării bugetarilor (Legea nr. 153/2017). Importantă este chestiunea sporurilor aici. Pe de o parte, Guvernul propune modificarea definiției sporului, astfel încât să existe două alternative de calcul: sporul să fie acordat ca procent din salariu sau ca procent la salariul de bază minim brut.

Executivul modifică apoi numeroase dintre prevederile conținute de anexele Legii salarizării acolo unde se face referire la sporuri. Majoritatea sporurilor stabilite ca procent de până la 15% sunt transformate în sporuri fixe, de 25% din salariul de bază minim brut. Vorbim de sporuri pentru condiții grele de muncă, pentru condiții deosebite și periculoase.

Același act mai vine și cu propunerea de a excepta instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională de la obligația transparentizării veniturilor salariale. Mai exact, Legea salarizării bugetare obligă, de ceva timp deja, autoritățile și instituțiile publice să afișeze de două ori pe an (martie și septembrie) liste cu salariile și primele bugetare acordate în respectivele entități. Afișarea presupune fie ceva fizic, la avizier, fie varianta electronică, însă scopul său este ca sumele să fie vizibile pentru toți cei interesați. Redacția noastră a verificat toamna aceasta câte dintre autoritățile centrale publicaseră astfel de liste și constatarea a fost că nu toți respectă această obligație.

În fine, același proiect de lege va mai aduce și interdicția detașărilor din privat la stat. Detașarea va mai putea fi folosită doar pentru a muta angajați ai statului dintr-o parte în alta, nu și pe cei din privat la stat.