Pâinea stimulează eliberarea de dopamină, „hormonul fericirii”, ceea ce explică de ce o dorim atât de mult. Din punct de vedere evolutiv, alimentele bogate în energie ne atrag instinctiv. Însă această energie rapidă vine cu un preț: creșteri bruște ale glicemiei, urmate de scăderi care generează oboseală, poftă de dulce și senzație constantă de foame.
În plus, majoritatea pâinilor din supermarket sunt ultraprocesate, cu puține fibre și aditivi de tot felul (conservanți, emulgatori, stabilizatori). Consumul frecvent al acestor produse, cu conținut redus de fibre, este asociat, potrivit studiilor, cu un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate prematură.
„Dacă încerci să îți controlezi greutatea și consumi multe produse din grâu procesat, e un loc bun de unde să începi”, este sfatul celebrei nutriționiste Caren Richards pentru The Telegraph.
Chiar și pâinile fără gluten pot fi înșelătoare. Caren Richards atrage atenția că multe dintre acestea folosesc aceiași aditivi ca pâinea clasică pentru a reproduce textura și gustul cu care suntem obișnuiți. Mai mult, chiar și în absența unei intoleranțe la gluten, pâinea poate cauza balonare. Glutenul este greu de digerat pentru multe persoane, iar digestia poate fi sensibilă la factori precum stresul.
„Când ești în vacanță și relaxat, poți mânca focaccia fără probleme. Dar în timpul săptămânii, grăbit și stresat, un simplu sandviș poate deveni greu de digerat”, a explicat Caren Richards. În plus, pâinea are un conținut scăzut de fibre, ceea ce afectează negativ flora intestinală.
Reducerea consumului de pâine, mai ales cea din făină albă sau produse de patiserie, poate fi un bun punct de plecare într-un proces de slăbire. Dar contează mult cu ce o înlocuiești. Caren Richards oferă un exemplu personal: în prima săptămână a renunțat la chiflă, înlocuind-o cu salată verde, ouă fierte și bresaola, dar senzația de foame era persistentă. Abia când a adăugat în dietă alimente sățioase precum terci de ovăz cu banane și supe cu leguminoase, senzația de sațietate a devenit reală, iar kilogramele au început să scadă.
„În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea, însă, era cruntă. Richards mi-a atras atenția asupra unei greșeli frecvente: înlocuirea pâinii fără a adăuga alimente care chiar să saturează duce la eșec. Am trecut pe terci de ovăz cu banană dimineața și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul? Mai puțină foame, zero prăjituri și câteva kilograme în minus”, a spus nutriţionista.
Pâinea artizanală, cu maia, este într-adevăr mai prietenoasă cu sistemul digestiv. Totuși, consumul excesiv aduce aceleași provocări legate de gluten și de limitarea diversității alimentare. Dacă mănânci zilnic pâine, la micul dejun sau la cină, pierzi ocazia de a introduce în dietă alte surse de nutrienți valoroși, cum ar fi ovăzul, ouăle sau semințele de chia.
„După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mă mai balonez și am slăbit. Cu nivelul glicemiei stabilizat, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cad pradă poftelor de după-amiază, mănânc un fruct sau pur și simplu aștept masa următoare. Nu-mi propun să renunț definitiv la pâine, fiindcă știu că aș eșua. Dar am învățat că pot trăi bine și fără ea, cel puțin o vreme”, este concluzia trasă de Caren Richards.