Ce se întâmplă cu darea în plată. CCR a admis parţial sesizarea referitoare la modificarea legii

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2 – cu referire la art. 4 alin. (11) -, pct. 3 – cu referire la art. 4 alin. (3) şi (4) -, pct.6 – cu referire la art.7 alin.(1 1) -, pct.8 – cu referire la art. 7 alin. (51) – şi pct. 9 – cu referire la art. 8 alin. (5) teza a doua – din Legea pentru modificarea Legii 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt neconstituţionale”, se precizează într-un comunicat al CCR. 

Totodată, judecătorii constituţionali au respins obiecţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 – cu referire la art. 4 alin. (13) – şi pct. 7 – cu referire la art. 7 alin. (4) – din legea criticată sunt constituţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 26 iunie, proiectul pentru modificarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, care prevede, între altele, că se aprobă automat darea în plată în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul maxim stabilit de BNR.

Astfel, potrivit prevederilor adoptate, se consideră întotdeauna că există impreviziune în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul maxim al gradului de îndatorare stabilit de BNR; în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă şi în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual.

Alte articole

Legea privind pensionarea magistraţilor, atacată din nou la CCR

Motivul pentru care Nicuşor Dan a retrimis în Parlament legea combaterii extremismului, chiar dacă a trecut de controlul CCR: „Riscăm amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată”

În aceste situaţii revine părţilor obligaţia de a renegocia contractul, iar renegocierea trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate. Adaptarea contractului, pe parcursul executării sale, la noua realitate intervenită, echivalează cu menţinerea utilităţii sociale a contractului, mai precis permite executarea în continuare a contractului prin reechilibrarea prestaţiilor, mai stipulează textul adoptat.