Ce se întâmplă cu plămânii dacă ai coronavirus. Adrian Streinu-Cercel: Plămânul este cel mai afectat organ

Afecțiunea de la plămâni poate fi destul de gravă la unele persoane și poate crea leziuni ireversibile, chiar și în cazul pacienților declarați deja vindecați. Mai mult decât atât, autopsia unui pacient din Wuhan a scos la iveală că acesta avea niște cicatrici imense la plămâni, după ce fusese infectat cu coronavirus în luna ianuarie.

Medicii avertizează că virusul invadează celulele pulmonare în doar câteva zile după infectare și că distruge țesutul pulmonar, declanșând insuficiența respiratorie. În cazurile foarte grave, plămânii se umplu de lichid, iar pacientul nu mai poate respira și ajunge să moară.

„În principal, plămânul este afectat de acest virus şi în mod secundar celelalte organe. Pentru a funcţiona avem nevoie ca toate organele să fie oxigenate la valori maximale, iar această oxigenare a organelor interne se produce cu ajutorul plămânului. Plămânul este cel care permite accesul oxigenului în alveole şi din păcate acest virus nu face altceva decât dezlipeşte pneumocitele, celulele care sunt specifice plămânului, de pe membrana bazală şi practic fără pneumocite nu se poate face acest transfer de gaze, practic omul se sufocă văzând cu ochii. Şi atunci în terapie intensivă noi intervenim cu un aparat de ventilaţie special, plus suport respirator de plămân artificial şi practic scoatem sângele din organismul pacientului, îl trecem prin nişte filtre şi pe urmă în reintroducem oxigenat, evident că aceste proceduri se fac cu nişte costuri care sunt uriaşe, dar reuşim să salvăm vieţi”, a spus la o televiziune și Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

Citeşte şi Cum vede un medic care tratează pacienţi cu coronavirus situaţia din România: „Prin comparaţie, stăm bine”

Alte articole

Românii care pleacă cu mașina în anumite state pot avea probleme dacă nu au acest document asupra lor. Permisul auto obișnuit nu este suficient peste tot

La ce trebuie să fii atent când consulți eticheta alimentelor. Diferența dintre „termen-limită” și „data optimă de consum”