Ce se întâmplă dacă GUVERNUL PONTA 4 nu trece de Parlament. DILEMA Băsescu sau Iohannis

Victor Ponta a fost propus ca prim-ministru de către Traian Băsescu şi validat de Parlament prin votul de încredere primit în 2012, astfel că preşedintele PSD se prezintă în faţa Legislativului ca prim-ministru aflat deja în funcţie.

Potrivit articolului 85, alineatul 2 din Constituţie, preşedintele României numeşte şi revocă miniştrii aflaţi în funcţie la propunerea primului-ministru. Însă alineatul 3, arată că restructurarea Guvernului nu este strict o afacere între premier şi preşedinte: „Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”

Implicit, rezultă că Victor Ponta trebuie să se prezinte în faţa Parlamentului pentru un nou vot de încredere în condiţiile în care se schimbă şi configuraţia politică a Guvernului, după retragerea UDMR de la guvernare, şi structura, în condiţiile în care Ponta vrea să modifice structura internă a cabinetului său.

În cazul unui vot negativ, prevederile Constituţiei sunt mai puţin clare şi generează două interpretări: fie premierul este demis şi preşedintele ţării convoacă partidele la consultări pentru desemnarea unui candidat, fie se consideră respins Guvernul restructurat şi rămâne în funcţie.

Alte articole

Adriana Săftoiu aruncă bomba în cazul jurnaliştilor români răpiţi acum 18 ani în Irak. Ce rol a avut Traian Băsescu: „A fost o înscenare la început” VIDEO

CITEŞTE ŞI VICTOR PONTA propune un nou Guvern: Premierul merge LUNI, 15 decembrie, în Parlament pentru votul de încredere

A doua variantă a fost îmbrăţişată de către ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, inginer de profesie, jurist din pasiune.

„Dacă un Guvern este demis, preşedintele nominalizează un prim-ministru. Guvernul Ponta nu are cum să cadă pentru că nu este vorba de o moţiune de cenzură. Retragerea încrederii de către Parlament se face prin articolul 110 şi 113, iar opoziţia şi-a tras deja cartuşul moţiunii de cenzură pentru sesiunea aceasta şi nu mai are dreptul să mai depună una până în sesiunea următoare”, a declarat Nicolicea, la România TV.

Strict tehnic, în situaţia dată nu este vorba de o demitere a Guvernului prin moţiune de cenzură, însă Constituţia vorbeşte şi de demiterea Guvernului prin retragerea încrederii, în cazul în care coroborăm prevederile articolelor invocate de Nicolicea. „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor„, arată articolul 113.

Pe de altă parte, articolul 110 lasă loc de discuţie dacă moţiunea de cenzură este singura modalitate prin care Guvernul poate fi demis de Parlament: „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate”.

În această situaţie, Ponta nu este nevoit să se apere de o moţiune de cenzură depusă de opoziţie, ci se prezintă de bunăvoie în faţa Parlamentului pentru a primi un vot de încredere. Pe care îl poate primi sau nu.

În consecinţă, cred unii, Guvernul poate fi demis şi în cazul în care nu primeşte votul de încredere. Printre aceştia, se află şi purtătoarea de cuvânt a PDL, Adriana Săftoiu.

„Conform calendarului constituţional, pe 15 decembrie Guvernul pică, iar seara Traian Băsescu poate anunţa chemarea partidelor la consultări. Până pe data de 21 decembrie, nu-i interzice Constituţia”, a apreciat Adriana Săftoiu, la România TV.

Astfel, o nouă necunoscută este de luat în calcul: se va implica preşedintele Băsescu în desemnarea viitorului premier sau îl va lăsa pe succesorul său să o facă?

CITEŞTE ŞI NEGOCIERI Guvernul Ponta 4. Lista miniştrilor care vor pleca şi cine va conduce noile ministere

„Dacă luăm în calcul că, după o săptămână, avem totuşi un alt preşedinte ce va trebui el să lucreze cu instituţiile statului, atunci este firesc ca domnul Băsescu să-l lase pe Klaus Iohannis„, a mai spus Săftoiu.

Constituţia prevede un singur termen pentru procedura de numire a unui premier. Astfel, cel nominalizat de către şeful statului are la dispoziţie doar 10 zile să se prezinte cu un guvern în faţa Parlamentului pentru a primi un vot de încredere. Teoretic, preşedintele Băsescu poate grăbi procedura astfel încât să fie el cel ce numeşte noul premier sau o poate ignora, din moment ce Klaus Iohannis devine oficial preşedinte al României pe 21 decembrie.

CALCULE PENTRU VOTUL DE LUNI. ÎN CE CONDIŢII AR PICA GUVERNUL PONTA

Partidul de care depinde noul executiv Ponta este UNPR. Dacă formaţiunea lui Oprea nu va da voturile pentru cabinet, iar opoziţia va reuşi negocierile cu independenţii şi cu minorităţile, atunci restructurarea guvernului nu va trece de Parlament.

VARIANTA ÎN CARE PICĂ EXECUTIVUL

Potrivit România TV, sunt 50 de aleşi al căror vot este crucial. Asta, în condiţiile în care opoziţia negociază acum cu independenii şi minorităţile, pentru a fi alături de ei, împotriva noului Executiv. Dacă Ponta va pierde toate aceste voturi şi nici UDMR, care anunţă la acest sfârşit de săptămâna ieşirea de la Guvernare, nu va susţine noul cabinet, atunci restructurarea pe care o vrea premierul nu va trece de Legislativ. Şi asta pentru că el va avea doar 266 de voturi, şi are nevoie de minimun 285 pentru a trece de Parlament.

VARIANTA ÎN CARE TRECE EXECUTIVUL

Totuşi, există şi varianta în care cabinetul va trece fără probleme. Cea în care coaliţia va rămâne unită. Atunci, relatează România TV, Ponta va avea 292 de voturi, cu 7 mai multe decât are nevoie. Dacă luăm în considerare că şi UDMR, minorităţile şi independenţii pot vota favorabil, atunci numărul ajunge la 391, cu 100 de voturi mai mult decât are nevoie ponta ca să treacă guvernul.