Ce se poate întâmpla dacă nu tratezi gastrita

Gastrita este determinată de agenţi infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), agenţi medicamentoşi (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene), condiţii asociate (alcoolul, fumatul, ciroza hepatică, boala cronică de rinichi, stomacul operat). Dintre agenţii infecţioşi cel mai frecvent se întâlneşte infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, care se află la nivelul mucoasei gastrice, scrie doctorulzilei.ro.

Factorii care favorizează inflamarea mucoasei gastrice sunt foarte diverşi. În primul rând, apare din cauza dezechilibrului dintre factorii de agresiune şi factorii de apărare. Factorii de agresiune sunt factorii de mediu şi aici intră:fumatul, alcoolul, anumite ceiauri ce conţin cofeină (ceai verde, ceai negru), băuturile carbogazoase. Crudităţile, de asemenea, induc o stare de hiperaciditate şi favorizează instalarea gastritelor. Alţi factori de agresiune sunt acidul clorhidric şi pepsina ce se află în sucul gastric. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentaţi de integritatea mucoasei gastrice, stratul de mucus ce apară mucoasa gastrică şi fluxul sanguin ce o străbate.

Gastrita, de cele mai multe ori, este asimptomatică, nu are absolut niciun simptom. Alteori pot existabalonările, durerile de stomac, senzaţie de saţietate precoce după masă.

Diagnosticul de gastrită se poate pune şi numai prin anamneză, prin ceea ce povesteşte pacientul medicului. Apoi se fac investigaţii mai amănunţite, se determina dacă există infecţie cu Helicobacter pylori, în primul rând, şi se poate efectua endoscopie digestivă superioară.

Alte articole

Ce se întâmplă în corp dacă mănânci pâinea mucegăită. Mulți români nu știu la ce risc se expun

Fructul care are efecte miraculoase asupra sănătății. Protejează inima, reduce colesterolul și te apără de infarct

Tratamentul constă, în primul rând, într-un tratament dietetic. Pacientul trebuie să înţeleagă factorii care au dus la apariţia gastritei şi să elimine din alimentaţie alimentele nocive, cum ar fi:cafeaua (mai ales pe stomacul gol) sau ceaiurile care conţin cofeină, băuturile carbogazoase, crudităţile, condimentele. Fumatul trebuie întrerupt. Aceste măsuri sunt necesare o perioadă de timp, pentru a da posibilitatea mucoasei gastrice să se refacă. Tratamentul medicamentos constă în inhibarea acidităţii gastrice ce ajută refacerea mucosei, iar tratamentul antiinfecţiosse aplică în situaţia în care se constată prezenţa bacteriei Helicobater pyloris sau a altor agenţi patogeni.

Tratamentul, în principiu, este pe o perioadă determinată, însă avem şi pacienţi care sunt în tratament cronic, pentru controlul simptomelor, de ani de zile.

Dacă gastrita nu este tratată poate evolua dintr-o gastrită acută, în prima fază, într-o gastrită cronică. Gastrita cronică poate îmbraca mult mai multe forme: de la o simplă inflamare a mucoasei gastrice, pot aparepapule, eroziuni, se poate transforma într-o gastrită hemoragică, adică o gastrită în care mucoasa gastrică sângerează. De obicei, gastrita hemoragică este apanajul pacienţilor care sunt consumatori cronici de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Mai departe gastrita se poate tranforma în ulcer gastric, care este o patalogie de care gastroenterologii au mare grijă, pentru că ulcerul gastric are o rată mult mai mare de transformare malignă. O gastrită cu Helicobacter pylori, în care nu a fost diagnosticat multă vreme agentul patogen, poate duce la dezvoltarea unui ulcer duodenal – 98% dintre ulcerele duodenale sunt ulcere determinate de Helicobacter pylori. Se poate ajunge la perforaţii gastrice, perforaţii ale peretelui duodenal cu alte complicaţii. Helicobacter pylori, dacă nu este diagnosticat la timp, în decurs de 20 de ani poate şi el însuşi determina cancerul gastric sau limfom malign.

Citeşte şi Cum să previi bolile de stomac în mod natural