Ce se va întâmpla cu economia României în 2021? Daniel Dăianu: Ţinta de deficit fixată de Guvern este foarte ambiţioasă

Ce se va întâmpla cu economia României în 2021? Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că ţinta de deficit bugetar de 7% fixată de Guvern pentru anul acesta este una foarte ambiţioasă, în condiţiile în care anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 9,79% din PIB pe cash, iar o reducere de 3% a deficitului într-un singur an este foarte greu de realizat, „mai ales că epidemia încă bântuie”.

„Dacă anul trecut declinul economiei era inevitabil din cauza pandemiei şi a lockdown-ului din trimestrul doi, anul acesta vom avea o redresare, dar încă sub incertitudini mari. Chiar dacă revenirea economică este împiedicată de persistenţa epidemiei, sunt sectoare economice ce vor merge mai bine. Mai cu seamă dacă vaccinarea populaţiei va lua avânt. Vaccinurile, ca armă împotriva virusului, vor schimba progresiv o stare de spirit. Este esenţial însă ca oamenii să respecte în continuare reguli de protecţie. Mersul pandemiei condiţionează mersul economiei peste tot în lume. Nu mă hazardez să lansez o cifră de creştere economică pentru 2021, ci prefer o plajă, ce ar merge de la 3% la 4,5%. Incertitudini nu au cum să nu afecteze prognozele. Cu cât rata de vaccinare va fi mai mare, cu atât mai realizabil este scenariul cel mai optimist. Vor fi însă diferenţe importante între sectoarele economice; unele vor fi încă mult suferinde.

Citeşte şi: Românii îşi fac planuri de vacanţă. Peste 14.000 de persoane au cumpărat pachete turistice în staţiunile de pe litoral

Dinamica economiei noastre depinde mult de ce se întâmplă în Uniunea Europeana, de ritmul redresării, mai ales în economiile mari, depinde totodată de comerţul internaţional. Şi, nu în ultimul rând, de ce fac guverne şi bănci centrale în statele cele mai puternice – de ce fac administraţia americană, guvernele din Germania şi Franţa, din alte state din UE, de măsurile Fed şi ale BCE.

Alte articole

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, confirmă că la vârful statului se ştia că România se îndreaptă spre dezastru economic: „Am vorbit şi cu doi foşti premieri, şi cu miniştrii de Finanţe şi am spus că ne ducem cu capul în gard. Parcă am fost drogaţi”

Avertisment dur de la Daniel Dăianu: ”Dacă nu diminuăm considerabil deficitul, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară”

Războiul cu pandemia nu este terminat şi guverne, bănci centrale, îşi dau seama că sprijinul pentru economii şi cetăţeni trebuie să continue, chiar dacă implică îndatorare în plus şi posibile dificultăţi în viitor. Acum, prioritatea zero este câştigarea războiului cu pandemia”, spune Daniel Dăianu într-un interviu pentru Agerpres.

Daniel Dăianu susţine că ţinta de deficit bugetar de 7% fixată de Guvern pentru anul acesta este una foarte ambiţioasă.

„Anul 2020 s-a terminat cu un deficit de 9,79% din PIB pe cash (plăţi şi încasări efective), cvasiidentic cu prognoza ultimă a Consiliului Fiscal. Este un deficit apropiat de cele ale altor economii din regiune şi exprimă impactul pandemiei şi al crizei economice. Dar acest deficit are o componentă structurală foarte mare. Să nu uităm deficitul cu care am terminat în 2019, de 4,6% din PIB. A fost, am mai spus-o, un handicap pentru Guvern, ce a limitat posibilităţile de intervenţie în lupta contra pandemiei şi pentru a sprijini economia intrată în criză adâncă. Să reduci cu aproape 3% din PIB deficitul într-un singur an este foarte greu, mai ales că epidemia încă bântuie. Cheltuieli pentru sănătatea publică nu pot fi reduse. Dimpotrivă, dacă avem în vedere hibe majore în sistemul nostru de sănătate şi chiar dacă vom beneficia de resurse europene”, spune Dăianu.

„Efortul de reducere a deficitului explică de ce se recurge la îngheţare de salarii în sectorul bugetar, după ani în care acestea au crescut mult. Se mizează aici pe un câştig de circa 1,5% din PIB pentru diminuarea deficitului. Pensiile nu au cum să mai crească cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Se poate colecta mai bine, venituri fiscale. Dar nu este clar cu cât în 2021, iar un buget nu se poate construi pe venituri foarte incerte. Deşi cineva ar putea afirma că în viaţa reală nimic nu este sigur 100%. Dar evaluările trebuie să fie prudente. Aici este o zonă de slăbiciune, ce nu ne avantajează în construcţia bugetară”, mai avertizează Daniel Dăianu.

Citeşte şi: Impozite locale 2021. Tot ce trebuie să ştii despre impozitele pe clădiri, terenuri şi maşini

Daniel Dăianu afirmă că nu sunt dezirabile creşteri de impozite când economia este încă fragilă, dar îşi menţine afirmaţia personală că România ar fi avut nevoie de o taxă de solidaritate, fie şi temporară, care să ajute în lupta cotnra pandemiei COVID-19 şi să sprijine economia.

„Când economia este încă fragilă, chiar suferindă, nu sunt dezirabile creşteri de impozite. Dar îmi menţin afirmaţia personală că am fi avut nevoie de o taxă de solidaritate, fie şi temporară, care să ajute efortul de luptă contra epidemiei şi de sprijin pentru economie, pentru menţinerea de locuri de muncă. O asemenea taxă nu ar fi influenţat negativ consumul agregat/cererea totală, dat fiind înclinaţii diferite de consum în funcţie de mărimea veniturilor. Taxa ar fi ajutat bugetul public. Sunt propuneri de eliminare a pensiilor speciale, sau de supraimpozitare, de impozite şi taxe zero pe salariul minim, măsură puţin spus inaplicabilă în condiţiile bugetului de acum. De ce să nu se considere ideea unei taxe de solidaritate, care s-ar aplica de la un anumit nivel al veniturilor tuturor cetăţenilor; să ne înţelegem, este vorba de venituri personale, nu de impozite mai mari pe mediul de afaceri”, mai spue Daniel Dăianu, pentru Agerpres.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca Banca Centrală să mai opereze scăderi ale dobânzii de politică monetară, Daniel Dăianu consideră că „nu este exclus”, dar menţionează că este condiţie sine qua non ca procesul de consolidare fiscală/bugetară să fie vizibil în acest an, cu măsuri clare ce privesc deficitul structural.