Ce spun experții în psihologie despre persoanele care păstrează pungile și borcanele goale „pentru orice eventualitate”

Păstrarea pungilor de plastic sau a ambalajelor este un obicei foarte popular, dar psihologii au venit cu explicații în acest sens. În timp ce pentru unii este un gest firesc, legat de economie și reutilizare, pentru alții, poate deveni o rutină care scapă de sub control.

Pshihologii spun că acest comportament banal poate spune multe despre personalitatea și nevoile emoționale ale unei persoane. Sensul acestuia depinde de context, motivație și de măsura în care ajunge să afecteze spațiul și confortul zilnic.

Citește și: Obiceiul peste care Andreea Marin nu sare în nicio dimineață. Ce a învățat vedeta de la un coach din America: „Mă concentrez asupra acelei valori”

După fiecare cumpărătură, anumite persoane pun pungile deoparte, iar în timp, acestea pot ocupa sertare întregi sau spații de depozitare neașteptate. Conform psihologilor, în multe cazuri, acest obicei are explicații perfect raționale.

Oamenii care păstrează astfel de obiecte sunt uneori atenți la cheltuieli, preocupați de economisire și de evitarea risipei. Reutilizarea pungilor sau a borcanelor este asociată cu planificarea, responsabilitatea față de resurse și dorința de a avea mereu la îndemână soluții practice.

Pentru aceștia, păstrarea obiectelor nu reprezintă un act impulsiv, ci o formă de organizare și control asupra mediului în care trăiesc. Mai mult, există și un factor cultural important, căci în multe familii, mai ales acolo unde resursele au fost limitate, reutilizarea obiectelor a devenit o regulă transmisă din generație în generație. În acest context, obiceiul nu are legătură cu sănătatea mintală, ci cu educație și experiențele de viață, potrivit El Economista.

Problemele apar atunci când păstrarea obiectelor nu mai este dictată de utilitate, ci de teama de a renunța. Psihologii explică faptul că, în unele cazuri, atașamentul față de obiecte poate fi însoțit de anxietate. Ideea de a arunca pungi sau ambalaje provoacă disconfort, neliniște sau sentimentul pierderii unui control esențial.

În forme mai accentuate, acumularea excesivă poate indica tendințe de adunare compulsivă, cunoscute sub termenul de hoarding, o tulburare recunoscută de manualele de diagnostic. Aceasta se manifestă prin dificultatea persistentă de a renunța la obiecte, chiar și atunci când nu mai au nicio valoare practică, și poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.

Însă, există și situații în care păstrarea pungilor reflectă dezorganizare sau amânare constantă. Persoana intenționează să sorteze sau să recicleze, dar amână acest pas, iar obiectele se acumulează, generând haos și disconfort vizual.

Specialiștii recomandă stabilirea unor limite clare, verificarea periodică a spațiilor de depozitare și reutilizarea obiectelor deja existente înainte de a aduce altele noi în casă. O soluție simplă rămâne folosirea propriei pungi la cumpărături, mai ales pentru achizițiile mici.

Citește și: De ce se pune o floare uscată în carte? Semnificația ascunsă a obiceiului străvechi