Ce spune presa internaţională despre decizia BNR de ieri

Joi, Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75 la 5,50%, pentru a treia oară în ultimele trei luni. Leul s-a mişcat uşor, sugerând că investitorii au încredere în abordarea BNR.

Actuala rundă de reduceri, care acum se ridică la 0,75 puncte procentuale, a început în noiembrie iar acum leul se tranzacţionează la aproximativ 4,35 pentru un euro, faţă de 4,38 cât s-a înregistrat înainte de reducerea ratei dobânzii în noiembrie.

BNR a prins curaj în urma scăderii inflaţiei la 3,14% în decembrie 2011, de la 7,96% în decembrie 2010. ‘Atingerea ţintei de inflaţie confirmă consolidarea procesului de dezinflaţie. Prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză. Persistă riscuri, precum ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral; aceste riscuri sunt în afara sferei de influenţă a băncii centrale. Pe plan intern, indicatorii statistici relevă persistenţa deficitului de cerere în pofida unor dinamici pozitive consemnate de exporturi, producţia industrială şi cea agricolă. Indicatorii statistici relevă o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat.

Pe plan extern se menţin incertitudinile privind soluţionarea crizei datoriilor suverane din zona euro, cu implicaţii asupra aversiunii faţă de risc a investitorilor, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a creşterii economice la nivel european şi mondial’, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a României.

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Creşterea încetineşte, la fel ca în celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Săptămâna trecută BERD a revizuit în scădere estimările pentru întreaga regiune în care activează până la o creştere de 3,1% în 2012, de la un avans de 4,8% în 2011. Pentru Europa de Sud-Est, unde este inclusă şi România, BERD mizează în prezent pe un avans de 1% în 2012, în loc de o creştere de 1,6% cât estima în luna octombrie a anului trecut, după o creştere de 2,2% în 2011.

Pentru România se estimează un avans de 1,5% în 2012, faţă de 1,8% cât se prognoza anterior, în linie cu analiştii care prevăd o creştere de 1,7% în Europa de Sud-Est. Dar România îşi revine din cea mai adâncă recesiune din regiune iar românii speră la o redresare mai rapidă.

Dar principala temere o reprezintă evoluţia din zona euro, care ar putea duce la o recesiune profundă în Europa Occidentală. Aşa cum a avertizat BERD, un nou şoc în zona euro ar putea şterge 4 puncte procentuale din creşterea Europei Centrale şi de Est, care ar putea duce la reintrarea României şi a altor state în recesiune. Guvernul face ce poate, menţinând stabilitatea economiei prin semnarea unui nou acord de precauţie cu FMI pentru 5 miliarde de euro. Dar planul de buget pe 2012 depinde de creşterea economiei cu 2%.

Scăderea ratei dobânzii ar putea fi de ajutor prin reducerea costurilor de împrumut. România a atras, marţi, 1,5 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni pe piaţa din SUA, cu scadenţa la 10 ani şi un randament de 6,875% iar cererea pentru obligaţiunile româneşti în dolari a fost de aproximativ şapte miliarde de dolari.

Dacă acestă evoluţie reprezintă un vot de încredere de la investitorii internaţionali, ar putea exista unul şi din partea investitorilor din industrie. Grupul german Bosch se află în discuţii cu executivul de la Bucureşti, dar şi cu administraţia zonei industriale Cluj-Napoca, în vederea oportunităţii de a investi în România 77 milioane de euro, aproape de zona din care a plecat Nokia anul trecut.