Mai sunt doar două săptămâni până când elevii și profesorii se întorc în clase. Cursurile anului școlar 2023-2024 încep luni, 11 septembrie, conform calendarului oficial. Va fi al doilea an școlar organizat pe module, structura de acest fel fiind introdusă de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.

Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a explicat de ce structrura pe module a anului școlar nu este potrivită în România. Cadrul didactic a vorbit despre impactul pe care îl au minivacanțele date de Guvern asupra învățării elevilor:

Alte Articole

Mihai Cazacu, milionarul de la Loto, a murit. Afaceristul avea ...

Elevii pot lua bursă de merit și cu medii de 5 sau 6 dacă ...

Manualele de Comunicare în Limba Română de clasa a II-a şi ...

„Vă spun, din experiența anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai niște vacanțe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanță este bună, de a avea mici pauze în învățare, dar ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală.

Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanță, dar noi nu ținem cont că avem vacanțe și impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanță în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică și 5 octombrie – este iarăși zi liberă, ziua învățătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise”, a explicat acesta, potrivit edupedu.ro.

Citește și: Angajări 2023. Un crupier învârte miliarde pe seară, dar pleacă acasă cu un salariu de profesor la finalul lunii. Se acordă bonus de relocare!

Profesorul a dat exemplu unui cadru didactic care are o disciplină cu o oră pe săptămână și a detaliat cum este afectată planificarea activității didactice.

„De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână și este ampla amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-și facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să și-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e ‘Săptămâna verde’, e ‘Școala altfel’, sunt și celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs”, a mai spus profesorul Ciupală.

Cadrul didactic a menționat că modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare, ceea ce duce la apariția unor dificultăți legate de învățarea elevilor. Acesta a adus în atenție că cei ce s-au ocupat de aceste module „nu s-au gândit la conținuturile învățării”.

„Modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare. Asta e o mare, mare problemă. Vă dau un exemplu: dacă în primul modul intră două unități de învățare, lucrurile sunt în regulă, dar dacă în primul modul intră o unitate de învățare și jumătate, fragmentarea acelei unități de învățare creează dificultăți copilului în învățare.

Deci, micile vacanțe sunt bune, dar fragmentarea nu este în regulă, pentru că se fragmentează unitățile de învățare. Cred că oamenii, când au făcut modulele, s-au gândit doar la module și nu s-au gândit la conținuturile învățării și unitățile de învățare din materiile de școală. Aici, după părerea mea, este o problemă, plus că noi avem puține, foarte puține săptămâni de învățat”, a continuat el.

Profesorul a vorbit și despre ce înseamnă Școala altfel și Săptămâna verde în practică. Acesta spune cp excursiile  înseamnă cheltuială pentru părinți, pentru că nu sunt plătite de primării, iar copiii care nu pot merge în excursie ajung să fie stigmatizați de către ceilalți.

„Noi avem 36 de săptămâni de școală, 2 săptămâni sunt „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. În principiu, ideea de săptămână altfel și săptămână verde este o idee bună. Există un dar. Acel dar este dat de faptul că unii părinți se cam sperie de aceste 2 săptămâni, pentru că copiii nu sunt tot timpul la școală sau merg în excursii și trebuie să scoată bani din buzunar. Excursiile nu sunt plătite de către statul român, nu sunt plătite de către primării sau alte chestii. O excursie înseamnă cheltuială pentru părinți, înseamnă cu totul altceva decât își planifică copilul.

Vă dau un exemplu: dacă eu am o excursie lungă, care ține de dimineața până seara, e fără cheltuială, da, o excursie în natură de dimineața până seara, eu, ca profesor, în timpul acela mi-am făcut 18h sau 12h. Eu, în ziua următoare, am liber. Copilul stă acasă și părintele se supără că stă copilul acasă.

Ce vreau să spun este următorul lucru: modul cum facem noi săptămâna altfel și săptămâna verde este un mod, după părerea mea, defectuos, pentru că există riscuri ca să nu se țină anumite zile, elevii să nu participe la activități în anumite zile, există cutuma ca doar diriginții să se ocupe de „Școala altfel”, ceea ce este o greșeală, eu (profesor) am 20h/săptămână să stau cu elevii și încă 20h de pregătire a lecțiilor sau altceva, dar de stat cu elevii am 20h, ceea ce înseamnă 2 zile.

Ceilalți profesori care nu sunt diriginți, de obicei, stau acasă, deci au o minivacanță, părinții au, de mult ori, cheltuieli, pentru că elevii merg în excursie cu școala – ideea de excursie este foarte bună, dar ar trebui să fi avut un pic grijă, sunt copii care nu-și pot permite, aceia sunt copii stigmatizați. Nu e în regulă”.

Citește și: Creșterea economică a României este o minciună, susține un celebru profesor de la Babeș-Bolyai: „E absolut scandalos!”

În situația în care cele două săptămâni sunt organizate la finalul modulului, fiind legate de vacanță, atunci „fragmentează foarte mult învățarea”.

„Se fragmentează învățarea cu „Școala altfel”, pentru că se măresc vacanțele. Majoritatea școlilor pun săptămânile acestea lipite de vacanțe, ori vacanța n-o să mai fie de o săptămână, adică o mică pauză de relaxare, devine vacanța aproape de 2 săptămâni care fragmentează foarte mult învățarea.

E mult mai mult decât o mică vacanță de relaxare. Este o vacanță în care se pierd cunoștințe. Săptămânile astea două, în principiu, sunt bune, dar nu sunt implementate prost. E ca și cum ai avea, nu știu, o mașină foarte bună, dar nu ai combustibil pentru ea. Atunci, degeaba o ai”.

Profesorul spune că efectele create de decizia Ministerului Educației de a elimina tezele de la gimnaziu și liceu. Cătălin Ciupală a precizat că tezele aveau rolul de a pregăti elevii pentru Evaluarea Națională și pentru examenul național de Bacalaureat.

„Să spun ce-am mai remarcat cu modulele, care sunt lucruri foarte grave, după părerea mea, și care se întâmplă. (…). Să știți că ideea că avem module, după părerea mea, este ultima lovitură pe care a dat-o ministerul, pentru că nu a fost gândită. De ce? Pentru că noi aveam două semestre în care la anumite materii existau niște evaluări sumative, acele teze, care aveau o pondere destul de importantă, adică un sfert. Acum, neexistând aceste evaluări sumative obligatorii – evident că orice profesor poate să facă evaluări sumative, dar nimeni nu-i nebun să le facă, pentru că muncești enorm pentru o evaluare sumativă, pentru o fracțiune infimă din media finală – practic, nu are rost să le faci și nimeni nu mai face evaluări sumative așa cum erau pe tezele.

Evaluările sumative aveau rolul lor, pentru că o evaluare sumativă pregătește elevul mental pentru un test important. Ori exersarea elevului cu ideea de test important are relevanță pentru testele următoare de tipul Bacalaureat sau Evaluare Națională. E o etapă de pregătire pentru acel test. Deci, mental, elevul, pe lângă faptul că își recapitulează, pe lângă faptul că lucrează mai intens pentru teza respectivă, are o reprezentare a unui test important”.

La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar.

„Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu, organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca.