Covrigii nu sunt un meniu nu tocmai sănătos, atrag atenţia medicii. Valoarea nutritivă a covrigilor este zero. Adică organismul nu-şi poate extrage necesarul de vitamine şi fibre de care are nevoie, în ciuda faptului că un covrig mâncat pe fugă oferă senzaţia de saţietate.
„Ai mâncat un convrig, peste o oră poţi foarte linistit să mănânci o masă fără niciun fel de problemă. De fapt este un aport caloric inutil din cauza faptului ca nu ai ştiut să îţi gestionezi timpul, că ţi-a fost lene să îţi faci sandvişul aseară”, a precizat Simona Tivadar, medic de diabet şi boli de nutriţie.
Excesul e cel care dăunează sănătăţii, iar pancreasul va fi afectat dacă obişnuim că mâncăm mulţi covrigi. La fel şi intestinul gros, şi asta din cauza ingredientelor nu tocmai sănătoase.
”Avem pâine albă, adică pâine fără niciun fel de fibre, avem ulei, avem margarină în aceste produse, toate preparate termic, adică grăsimi hidrogenate până la urmă şi combinaţia respectivă este nocivă pentru organism, ne predispun la diabet, la hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, în special colesterolul rau care se poate depune pe vas şi produce boala coronariană”, a spus nutriţonistulLygia Alexandrescu.
De aceea, doctorii recomandă moderaţie de fiecare dată când vrem să mâncăm covrigi sau pateuri.
„Totul este să nu mănânci zilnic, şi în cantităţi mari. La convrig, pe lângă faptul ca este bogat în calorii, pentru că este bogat in hidrocarbonate, mai există şi altecva - au un aport de sare deosebit. 150 de grame de covrigi pot să aducă până la 3.000 de miligrame de cloruri de sodiu pe zi. Aportul de sare este foarte mare. Ingestia mare de sodiu este legată foarte mult de apariţia hipertensiunii arteriale”, a spus şi Alexandru Oproiu, medic gastroenterolog.
Pe lângă sare se adaugă acum şi alte ingrediente. Aşa se vând covrigii cu crenvurşti, cu şuncă şi caşcaval, cu dulceaţă sau ciocolată care cresc exponenţial numărul de calorii din acest produs popular şi care a ajuns să ţină loc de mic dejun, prânz şi cină.
facebook
twitter
