Ce taxe vor plăti firmele care au venituri de peste 250.000 de euro din 2025. De când se aplică noul prag

Potrivit Codului Fiscal, statutul de microîntreprindere este determinat pe baza veniturilor realizate anterior. În plus, la verificarea plafonului de 250.000 de euro, trebuie incluse și „veniturile întreprinderilor legate”, conform unei note explicative emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Un element de noutate pentru 2025 este eliminarea condiției referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management pentru calculul plafonului de 250.000 de euro.

„Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro”, Conform OUG 156/2024

Astfel, firmele nu vor mai trebui să demonstreze că veniturile din consultanță și management sunt sub 20% din total, cu excepția celor din consultanță fiscală (cod CAEN 6920 – „Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal”).

Alte articole

Cine sunt românii scutiți de impozitul pe locuință în 2026. O serie de facilități au fost eliminate

Impozitul pe prima locuință ar putea fi eliminat. Propunerea legislativă vizează milioane de români DOCUMENT

În ceea ce privește rentabilitatea trecerii la impozitul pe profit, consultantul fiscal citat de termene.ro a subliniat că menținerea unui angajat rămâne obligatorie pentru microîntreprinderi, spre deosebire de firmele plătitoare de impozit pe profit, care pot funcționa fără angajați.

„Ținând cont că pentru un angajat se achită CAS, CASS și impozit pe venit, este posibil ca statul să aibă de pierdut prin faptul că scade pragul pentru microîntreprinderi”, a declarat acesta.

Citeşte şi: Salarii 2025. Unde se câştigă 6.500 de lei „net” pe lună, aproape oricine vrea îşi găseşte loc de muncă aici

Exemplele de calcul arată că avantajul impozitului pe venit depinde de marja de profit a firmei. De exemplu, la venituri anuale de 10.000 de euro, o microîntreprindere ar datora un impozit de 100 de euro, ceea ce corespunde unui profit de 625 de euro și unei marje de câștig de 6,25%. La venituri de 249.000 de euro, impozitul de 3% ar însemna 7.470 de euro, echivalentul unui profit de 46.687 de euro și unei marje de 18,75%.

Astfel, firmele cu o marjă de profit mai mare ar avea de câștigat din menținerea impozitului pe venit, în timp ce pentru stat încasările ar crește dacă acestea ar trece la impozitul pe profit.

Un alt aspect esențial este posibilitatea firmelor de a deduce diverse costuri atunci când sunt plătitoare de impozit pe profit, ceea ce le-ar putea permite să își optimizeze taxele.

„Ținând cont că există suficiente modalități prin care firmele, odată devenite plătitoare de impozit pe profit, își pot structura activitatea așa încât să aibă beneficii fiscale respectând și litera legii, dar și faptul că multe firme realizează pierderi, e posibil ca statul să își fi făcut prost socoteala atunci când a decis majorarea pragului. În plus, pentru mulți antreprenori a dispărut posibilitatea de a beneficia de o organizare fiscală simplă, care le-ar fi permis să se dezvolte mai ușor”, avertizează consultantul financiar.

În ultimii ani, Guvernul a redus treptat plafonul pentru microîntreprinderi și a introdus restricții suplimentare, inclusiv creșterea impozitării pentru anumite activități și limitarea numărului de microîntreprinderi pe care un acționar le poate deține. Aceste măsuri au dus la o scădere semnificativă a numărului de microîntreprinderi active.

Potrivit Profit.ro, la mijlocul anului trecut, în România existau 408.000 de microîntreprinderi active, cu 87.130 mai puține decât la sfârșitul anului 2023 și de două ori mai puține față de 2022.

Citeşte şi: Cât va costa carnea de miel pentru Paşte 2025. Clienţii au început deja să îşi rezerve mielul dorit