Cât va costa carnea de miel pentru Paşte 2025. Clienţii au început deja să îşi rezerve mielul dorit

Paşte 2025. Mai sunt aproape trei luni până la Paşte, nici măcar postul nu a început, dar unii românii au început deja să se pregătească de masa bogată alături de cei dragi. Nu se printeazp încă reţelele de friptură ale lui Bontea sau Scărlătescu, dar, în ferme, au apărut primii miei ce vor fi vânduţi în aprilie, iar clienţii au început să-şi „rezerve” mielul dorit de pe acum. Asta le-ar putea asigura şi un preţ mai bun faţă de perioada sărbătorilor, când kilogramul de carne se vinde mult mai scump datorită cererii numeroase. În plus, anii trecuţi au demonstrat că exportul în ţările arabe este mult mai avantajos pentru producători, astfel că ar putea exista penurie în luna mai.

Cea mai bună carne, mai sănătoasă decât cea de porc și pui. Românii o consumă din an în Paște, chiar dacă are o sumedenie de beneficii pentru organism

Încă nu a fost stabilit preţul exact, însă ciobanii estimează că un kilogram de carne viu va costa în jur de 20-25 de lei, respectiv 40-45 de lei kg de carne la carcasă.

Când sunt Paștele ortodox și catolic 2025. Se sărbătoresc la aceeași dată

Anul acesta, Paştele ortodox şi cel catolic sunt în aceeaşi zi, pe 20 aprilie şi deşi suntem la final de Gerar, deja în ferma au apărut primii miei. Unii dintre ei vor ajunge şi la 25 de kg până la Paşte. Cu toate acestea, sunt mulţi cei care vin la stână să arvunească deja mielul de Paşte, aici la sursă preţurile se mai negociază, anul trecut din cauza că mieii au fost prea mari mulţi fermieri au rămas cu ei nevânduţi, în aceste cazuri soluţia ciobanilor este să-i trimită străinilor.

Paștele este o sărbătoare mobilă, iar data sa variază de la un an la altul, influențând și alte sărbători, precum Rusaliile. Regula pentru stabilirea datei a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr. Conform acesteia, Paștele Ortodox se sărbătorește în fiecare an în duminica imediat următoare lunii pline ce urmează echinocțiului de primăvară.

Papa Francisc insistă ca Paştele să fie la aceeaşi dată pentru toţi creştinii, în fiecare an

Dacă această duminică coincide cu Paștele evreiesc (14 Nisan, adică a șaptea lună în calendarul ebraic), sărbătoarea ortodoxă va fi mutată în duminica următoare.

Floriile 2025 vor fi celebrate pe 13 aprilie atât de ortodocși, cât și de catolici. Această sărbătoare este întâmpinată cu bucurie de credincioși, dar și cu conștientizarea că urmează Săptămâna Mare, o perioadă de tristețe și meditație.

În tradițiile din unele regiuni, în ziua de Florii se coc pâini de grâu, câte una pentru fiecare membru al familiei. Aceste pâini variază în formă și dimensiune, în funcție de vârsta celor din familie.

Postul Paștelui este cel mai lung și aspru dintre cele patru posturi importante din Biserica Ortodoxă. De aceea, este adesea numit Postul Mare, amintind de cele 40 de zile de post ținute de Mântuitor înainte de începerea misiunii sale mesianice.

Inițial, durata și modul postirii nu erau uniforme, iar în primele trei secole, unii creștini posteau doar o zi, alții două sau trei, iar în Ierusalim, în secolul IV, postul dura opt săptămâni. În apus, în aceeași perioadă, postul era de 40 de zile.

În secolul al IV-lea, Biserica Ortodoxă a adoptat o perioadă de șapte săptămâni pentru Postul Mare, practică ce se păstrează și astăzi.

Pentru ortodocși, Postul Mare începe pe 3 martie, adică luni. Postul Paștelui este o perioadă de 40 de zile de post și rugăciune, în care credincioșii se pregătesc pentru Învierea Domnului. În această perioadă, sunt interzise produsele de origine animală (carne, untură, lapte, unt, brânză, iaurt, smântână și alte lactate, ouă) și alcoolul.

Înainte de începerea Postului Mare, ortodocșii marchează Lăsatul Secului, adică ultima zi în care se consumă produse de origine animală. În 2025, Lăsatul Secului va fi pe 2 martie, duminică.

Pentru catolici, Postul Mare începe mai târziu. Miercurea Cenușii, care marchează începutul postului lor, va fi pe 5 martie 2025. În această zi, catolicii primesc cenușă pe cap ca semn al pocăinței și al dorinței de a se apropia de Dumnezeu prin post și rugăciune. În această perioadă, catolicii sunt chemați să practice milostenia, rugăciunea și postirea, pentru a se pregăti pentru Paște.