Ce trebuie neapărat să faci în prima zi de Paște. Obiceiul care este înțeles greșit de mulți români

Sărbătoarea Paştelui este însoţită de numeroase tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, unele moştenite din generaţie în generaţie. Învierea Domnului este prilej de reunire a familiei în jurul mesei cu preparate tradiţionale, este motiv de bucurie şi de optimism.

Potrivit unei tradiţii creştine, cei care părăseasc această lume în Sfânta zi de Paşte, se duc direct în Rai, scrie Antena 3. O altă tradiţie mai spune că porţile Raiului sunt deschise în această zi şi de asemenea, având în vedere că cerurile se deschid, sufletele răposaţilor se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi. În noaptea de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la biserică, să ia lumină şi să cânte Învierea Domnului.

Se spune că de Paşte este bine ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu o haină nouă, care ar simboliza purificarea. Se spune că masa de Paşte trebuie să se începă cu consumul unui ou, existând credinţa că astfel trupul va fi sănătos întreg anul, dar şi peşte, pentru a fi sprinten precum acesta.

O altă tradiţie arată că dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.

Alte articole

O echipă de fizicieni a găsit secretul pentru paste perfecte, reușind să câștige premiul Ig Nobel

Ce nu trebuie să faci în ziua Sfintei Cuvioase Parascheva. Cum afli dacă vom avea iarnă grea, tradițiile și obiceiurile de care românii țin cont pe 14 octombrie

Citește și: Controverse legate de lumina sfântă de la Ierusalim. Teoria fosforului alb, care se aprinde în contact cu aerul

În afara acestora există tradiţii şi obiceiuri particulare întâlnite în anumite regiuni geografice sau în anumite comunităţi. Spre exemplu, în Moldova, în noaptea de Înviere, după slujba de la miezul nopţii, credincioşii obişnuiesc să însoţească momentul Învierii prin pocnitori care semnifică alungarea spiritelor rele.

Tot în ziua de Paşte, pentru a alunga secetă se aruncă mac în râu. Zahărul sfinţit este element tămăduitor pentru vitele bolnave, ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor, făina se presară pe câmp pentru ca rodul grâului să fie cel aşteptat.

De Paşte, fetele nemăritate să meargă la biserică şi să spele clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţa trebuie să se spele cu aceasta pe faţă existând credinţa că astfel vor fi curtate de băieţii „de însurat” din localitate.

În unele zone din Moldova există tradiţia ca în dimineaţa Învierii, preotul să meargă el pe la casele oamenilor – aşezaţi în formă de cerc, cu lumânări aprinse – pentru a sfinţi coşul cu bucatele pascale.

În zona Bihorului, există o tradiţie care arată că oul împodobit de Paşte prevesteşte norocul: dacă după 40 de zile acesta nu se strică, atunci persoana va fi norocoasă.

Nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolenţă, ghinion sau recolte slabe. În ziua de Paşti se mai spune că nu e bine să se consume oul cu sare, iar pasca sau anafura sunt considerate tămăduitoare dacă se păstrează peste an bucăţele din acestea.

La fel ca de Revelion, pragul casei nu trebuie trecut de o femeie, ci de un bărbat. O altă tradiție veche spune că nu este indicat ca toată familia să mănânce din ouă diferite, ci doar din primul ciocnit pentru a fi veșnic împreună.

Citește și: PAŞTE 2023. De ce nu se mănâncă ouă roşii în prima zi de Paşti