Ce urmează după desemnarea lui Cioloş. Paşii constituţionali pentru instalarea unui nou Guvern

Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş a fost desemnat, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier.

Imediat după nominalizare, Dacian Cioloş a declarat că intenţionează să deschidă administraţia guvernamentală spre societate şi să lucreze îndeaproape cu grupurile politice din Parlament pentru „a progresa împreună” pe proiectele ce vor fi propuse, el precizând că în perioada următoare se va concentra pe formarea echipei.

Ce prevede Constituţia

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Constituţia  României prevede, la articolul 85, alineatul 1, că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament„.

Alte articole

Ciprian Ciucu, despre tensiunile din PNL: Congresul este inevitabil dacă lucrurile continuă așa

Bolojan, după ce inflaţia a trecut de 10%: „Este anormal şi imoral ca guvernele care au dat foc să-l critice pe cel care stinge focul”

Articolul 103 din Constituţie, alineatul 1, stabileşte totodată că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament„.

Ce urmează după desemnare. Paşii prevăzuti de Constituţie:

– Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor (articolul 103, alineatele 2 şi 3) 

CITEŞTE ŞI: Dacian Cioloş, PRIMELE DECLARAŢII după desemnare: Ce angajamente îşi ia noul premier

Pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.

În actuala configuraţie a Parlamentului, PSD are 197 de senatori şi deputaţi, PNL – 176, UNPR – 64, ALDE – 37, UDMR – 25, PND – 12, grupul minorităţilor naţionale – 17, alţi 14 deputaţi şi 5 senatori fiind neafiliaţi.

În cazul unui vot favorabil în Parlament, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul de credinţă. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

Constituţia mai prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” (articolul 89 din Constituţie, alineatul 1″. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (articolul 89, alineatul 2)

Potrivit Constituţiei, articolul 89, alineatul 3, „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”.