Cea de-a treia brățară dacică furată din Muzeul Drents ar putea deveni „monedă de schimb” în negocieri

A treia brățară dacică furată de Muzeul din Drents ar putea fi folosită ca monedă de schimb de către suspecți, potrivit Laurei Peters, conferenţiar universitar de drept penal la Universitatea din Groningen, care a comentat acordurile în baza cărora coiful şi două brăţări au fost returnate de către suspecţi.

Citește și:  Cine sunt Daniela Buruiană și Rareș-Petru Stan, procurorii români care au colaborat cu autoritățile din Olanda pentru a recupera tezaurul de la Coțofenești

Înţelegerile procedurale sunt o modalitate prin care Parchetul şi suspecţii negociază în dosare penale. Este stabilit ce face suspectul, de exemplu returnarea bunurilor, şi ce oferă Parchetul în schimb, cum ar fi o pedeapsă mai mică. Laura Peters, conferenţiar universitar de drept penal la Universitatea din Groningen, explică faptul că aceste acorduri devin definitive doar dacă sunt aprobate de judecător, conform rtvdrenthe.nl, scrie News.ro.

„În practică, Parchetul poate cere, de exemplu, o pedeapsă mai mică sau poate considera anumite fapte ca fiind mai puţin grave”, a spus aceasta.

Alte articole

Stegarul Dac, săltat de poliţia după ce și-a tăiat brățara de supraveghere și s-a cocoțat pe o schelă din Piața Universității UPDATE

Andreea Bostănică alias „săraca fată bogată”, luată peste picior de Bogdan de la Ploiești după ce și-a pierdut o brățară de zeci de mii de euro: „Eu cred că urmează un colier sau ceva”

Laura Peters a mai spus că înțelegerile din acest caz sunt speciale. Obiectele de artă au fost deja returnate, deși judecătorul nu a analizat încă acordul dintre Parchet și suspecți.

„Suspecţii îşi asumă un risc: instanţa poate decide că pedeapsa propusă este prea mică şi să nu aprobe acordul”, a explicat aceasta.

Contraprestația (returnarea coifului și a brățărilor) a fost deja realizată înainte de judecarea pe fond a cauzei.

„Pentru Parchet, acesta este un avantaj enorm”, adaugă Peters.

A treia brățară furată încă lipsește și nu este clar dacă și când va fi recuperată.

Potrivit lui Peteres, aceasta ar putea fi, teoretic, folosită ca metodă de negociere.

„Dar nu ştim sigur, pentru că nu se cunosc detaliile acordului”, noteză specialistul.

Dacă instanţa nu aprobă acordul, acest lucru poate avea consecinţe pentru suspecţi. Pentru Parchet, riscul este mai mic, deoarece obiectele au fost deja recuperate. Pentru suspecţi, riscul ţine de aprobarea reducerii de pedeapsă. Peters se aşteaptă ca procesul să fie mult mai scurt datorită acordului.

În mod normal, toate detaliile ar fi analizate pe larg, dar acum multe etape ar putea fi eliminate. Au fost alocate trei zile pentru judecarea cauzei. „În principiu, ar trebui să fie mult mai rapid”, spune ea. Durata exactă depinde de conținutul acordurilor, care nu este încă public.

Coiful de la Coţofeneşti şi două brăţări dacice din aur au fost prezentate joi publicului de autorităţile olandeze după anunţul recuperării lor. Artefactele din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României au fost furate la 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Assen.

Suspecţii Jan B. (21), Douglas Chesley W. (37) şi Bernhard Z. (35) vor apărea în faţa instanţei din Assen pe 14, 16 şi 17 aprilie.

Citește și: Ilie Bolojan, prima reacție după sentința în cazul Pfizer prin care România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei: „Trebuie să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor”